viticol definitie

11 definiții pentru viticol

VITICÓL, -Ă, viticoli, -e, adj. Care aparține viticulturii, privitor la viticultură. ♦ Care posedă culturi întinse de vii, bogat în vii. Regiuni viticole. – Din fr. viticole, it. viticolo.
VITÍCOL, -Ă, viticoli, -e, adj. Care aparține viticulturii, privitor la viticultură. ♦ Care posedă culturi întinse de vii, bogat în vii. Regiuni viticole. – Din fr. viticole, it. viticolo.
VITICÓL, -Ă, viticoli, -e, adj. Care se referă Ia cultura viței de vie. ♦ Care posedă culturi întinse de vii. Regiune viticolă.
vitícol adj. m., pl. vitícoli; f. vitícolă, pl. vitícole
vitícol adj. m., pl. vitícoli; f. sg. vitícolă, pl. vitícole
VITÍCOL, -Ă adj. Referitor la cultura viței de vie. ♦ Bogat în vii. [< fr. viticole].
VITÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la cultura viței de vie. 2. bogat în vii. (< fr. viticole)
VITÍCOL ~ă (~i, ~e) Care ține de viticultură; propriu viticulturii. /<fr. viticole
viticol a. privitor la cultura viei: industrie viticolă.
*vitícol, -ă adj. (d. lat. vitis, viță, și -col din agri-col). Relativ la cultura vițeĭ de vie.
VITI- „viță, vie”. ◊ L. vitis „viță de vie” > fr. viti-, it. id., engl. id. > rom. viti-. □ ~col (v. -col1), adj., relativ la cultura viței de vie; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., persoană care se ocupă cu cultura viței de vie; ~cultură (v. -cultură), s. f., disciplină care se ocupă cu cultura viței de vie; sin. vinicultură.

viticol dex

Intrare: viticol
viticol adjectiv