Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru virnan╚Ť

VIRN├üN╚Ü, virnan╚Ťi, s. m. Plant─â erbacee aromatic─â cu frunze alterne ╚Öi penate, cu flori galbene, dispuse ├«n corimb, cu miros p─âtrunz─âtor, nepl─âcut, utilizat─â ├«n medicin─â; rut─â (Ruta graveolens). ÔÇô Din magh. virmanc.
VIRN├üN╚Ü, virnan╚Ťi, s. m. Plant─â erbacee aromatic─â cu frunze alterne ╚Öi penate, cu flori galbene, dispuse ├«n corimb, cu ├«ntrebuin╚Ť─âri ├«n medicin─â; rut─â (Ruta graveolens). ÔÇô Din magh. virmanc.
VIRN├üN╚Ü, virnan╚Ťi, s. m. Plant─â erbacee aromatic─â, cu flori galbene dispuse ├«n corimb, cu ├«ntrebuin╚Ť─âri ├«n medicin─â (Ruta graveolens).
virn├ín╚Ť s. m., pl. virn├ín╚Ťi
virn├ín╚Ť s. m., pl. virn├ín╚Ťi
VIRNÁNȚ s. (BOT.; Ruta graveolens) rută.
r├║t─â f., pl. e (lat. r├╗ta, it. ruta, fr. rue; germ. raute, pol. rus. rut. ruta. Neol. din sec. 17). O plant─â originar─â din sudu E┼şrope─ş ╚Öi cultivat─â ╚Öi pe la no─ş (ruta grav├ęolens). Se culege ├«n timpu ├«nfloriri─ş p. propriet─â╚Ťile e─ş emenagogice ╚Ö. a. ÔÇô ├Än Trans. virnan╚Ť.
virn├ín╚Ť m. (ung. virnanc). Trans. Ruf─â.
VIRNANȚ s. (BOT.; Ruta graveolens) rută.
RUTA L., RUT─é, VIRNAN╚Ü, fam. Rutaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene p├«n─â ├«n estul Siberiei, cca 58 specii, erbacee, perene sau arbu╚Öti. Frunze glanduloase, aromatice, simple sau penat-sectate. Flori galbene sau verzi, caliciul persistent eu 4-5 sepale, corol─â cu 4-5 petale concave, cu marginea curbat─â, 8-10 stamine. Fruct, capsul─â sferic─â, semin╚Ťe numeroase.

Virnan╚Ť dex online | sinonim

Virnan╚Ť definitie

Intrare: virnan╚Ť
virnan╚Ť substantiv masculin