VIRGINITÁTE, virginități, s. f. 1. Însușirea unei persoane virgine (1); feciorie, castitate. 2. Fig. Curățenie morală; candoare, puritate, nevinovăție. – Din fr. virginité, lat. virginitas, -atis.

VIRGINITÁTE, virginități, s. f. 1. Însușirea unei persoane virgine (1); feciorie, castitate. 2. Fig. Curățenie morală; candoare, nevinovăție. – Din fr. virginité, lat. virginitas, -atis.

VIRGINITÁTE s. f. 1. Feciorie, castitate. 2. Fig. Curățenie morală, nevinovăție.

virginitáte s. f., g.-d. art. virginitắții; pl. virginitắți

virginitáte s. f., g.-d. art. virginității; pl. virginități

VIRGINITÁTE s. 1. castitate, cinste, feciorie, neprihănire, nevinovăție, (pop.) fetie, (fig.) curățenie, (înv. fig.) curăție. (Și-a păstrat ~.) 2. v. inocență.

VIRGINITÁTE s.f. 1. Feciorie, castitate. 2. (Fig.) Curățenie morală, nevinovăție. [Cf. lat. virginitas, fr. virginité].

VIRGINITÁTE s. f. 1. feciorie, castitate. 2. (fig.) candoare, puritate. (< fr. virginité, lat. virginitas)

VIRGINITÁTE f. Caracter virgin. [G.-D. virginității] /<fr. virginité, lat. virginitas, ~atis

virginitate f. stare de virgină.

*virginitáte f. (lat. virginitas, -átis). Fecĭorie, starea de virgină.

VIRGINITATE s. 1. castitate, cinste, feciorie, neprihănire, nevinovăție, (pop.) fetie, (fig.) curățenie, (înv. fig.) curăție. (Și-a păstrat ~.) 2. candoare, castitate, feciorie, inocență, neprihănire, nevinovăție, pudicitate, pudoare, (înv.) smerenie, vergurie, (fig.) curățenie, imaculare, neîntinare, puritate, (înv. fig.) curăție. (~ zîmbetului ei.)