Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru viorist

VIOR├ŹST, -─é, viori╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f. Violonist (├«ntr-o orchestr─â popular─â). [Pr.: vi-o-] ÔÇô Vioar─â3 + suf. -ist.
VIOR├ŹST, -─é, viori╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f. Violonist (├«ntr-o orchestr─â popular─â). [Pr.: vi-o-] ÔÇô Vioar─â3 + suf. -ist.
VIOR├ŹST, -─é, viori╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f. Violonist. Minunat fu ├«ns─â taraful de l─âutari al lui Medelioglu, alc─âtuit dintr-un muscalagiu, un ╚Ťambalagiu ╚Öi trei viori╚Öti. CAMIL PETRESCU, O. I 307. Complicele acestui furt era un t├«n─âr viorist, plin de talent. CARAGIALE, O. II 227.
vior├şst (├«nv., pop.) (vi-o-) s. m., pl. vior├ş╚Öti
vior├şst s. m. (sil. vi-o-), pl. vior├ş╚Öti
VIOR├ŹST s. v. l─âutar.
VIOR├ŹST ~st─â (~╚Öti, ~ste) m. ╚Öi f. Persoan─â care c├ónt─â la vioar─â; violonist. /vioar─â + suf. ~ist
viorist m. violonist (CAR.).
*vior├şst, -─â s. (d. vioar─â). C├«nt─âre╚Ť din vioar─â.
VIORIST s. l─âutar, scripcar, violonist, (pop.) diblar, (Transilv. ╚Öi Maram.) cetera╚Ö, (prin Transilv.) highidi╚Ö, (prin vestul Transilv.) igre╚Ť, (depr.) sc├«r╚Ťac. (E ~ ├«ntr-un taraf.)
viorist, vioriști s. m. (prst.) sadomasochist, pervers sexual care este satisfăcut numai prin flagelarea sa ori a partenerei sale.

Viorist dex online | sinonim

Viorist definitie

Intrare: viorist
viorist substantiv masculin admite vocativul
  • silabisire: vi-o-rist