VIOLONÍST, -Ă, violoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la vioară³. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violoniste.

VIOLONÍST, -Ă, violoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la vioară³. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violoniste.

VIOLONÍST, -Ă, violoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care cîntă la vioară; viorist. Au un violonist și un diblar, care cîntă și din gură. CAMIL PETRESCU, U. N. 244.

violoníst (vi-o-) s. m., pl. violoníști

violoníst s. m. (sil. vi-o-), pl. violoníști

VIOLONÍST s. v. lăutar.

VIOLONÍST, -Ă s.m. și f. Muzicant care cântă la vioară; viorist. [Pron. vi-o-. / cf. fr. violoniste].

VIOLONÍST, -Ă s. m. f. muzicant la vioară; viorist. (< fr. violoniste)

VIOLONÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană care cântă la vioară; viorist. /<fr. violoniste

violonist m. cel ce cânta din vioară.

VIOLONIST s. lăutar, scripcar, viorist, (pop.) diblar, (Transilv. și Maram.) ceteraș, (prin Transilv.) highidiș, (prin vestul Transilv.) greț, (depr.) scîrțac.