Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru violoncel

VIOLONC├ëL, violoncele, s. n. Instrument muzical cu coarde ╚Öi arcu╚Ö asem─ân─âtor cu vioara3, dar de dimensiuni mult mai mari, cu un timbru mai grav ╚Öi care se ╚Ťine ├«n pozi╚Ťie vertical─â; cello. [Pr.: vi-o-. ÔÇô Pl. ╚Öi: violonceluri] ÔÇô Din fr. violoncelle, it. violoncello.
VIOLONC├ëL, violoncele, s. n. Instrument muzical cu coarde asem─ân─âtor cu vioara3, ├«ns─â mult mai mare dec├ót aceasta ╚Öi av├ónd un timbru mai grav; cello. [Pl. ╚Öi: violonceluri] ÔÇô Din fr. violoncelle, it. violoncello.
VIOLONC├ëL, violoncele, s. n. 1. Instrument muzical cu patru coarde ╚Öi cu arcu╚Ö, asem─ân─âtor cu vioara, dar mai mare dec├«t aceasta ╚Öi av├«nd un timbru grav. ÔŚŐ Fig. Criv─â╚Ťul ╚Öi-a ├«ngro╚Öat glasul, a prins s─â geam─â pe strune de violoncel ╚Öi s─â mugeasc─â ├«n al─âmurile unei fanfare nev─âzute. C. PETRESCU, A. 274. 2. (Rar) Muzicant care c├«nt─â la violoncel (1). Are orchestr─â? ÔÇô N-are, dar puteam s-o organizez, c─â la urma urmelor ce-mi trebuie? Opt viori, dou─â violoncele, o viol─â, un contrabas. SEBASTIAN, T. 303.
violonc├ęl (vi-o-) s. n., pl. violonc├ęle
violonc├ęl s. n. (sil. vi-o-), pl. violonc├ęle
VIOLONCÉL s. (MUZ.) cello.
VIOLONCÉL s.n. Instrument muzical cu coarde și arcuș, de forma viorii, mult mai mare decât aceasta și cu un timbru mai grav. [Pron. vi-o-. / cf. fr. violoncelle, it. violoncello].
VIOLONCÉL s. n. instrument muzical cu coarde și arcuș, din familia violinei, mult mai mare și cu un timbru mai grav; cello. (< fr. violoncelle, it. violoncello)
VIOLONCÉL ~e n. Instrument asemănător cu vioara, însă de dimensiuni mult mai mari și cu un timbru mai grav. /<it. violoncello, fr. violoncelle
violoncel n. vioară foarte mare numită și bas.
*violonc├ęl n., pl. e (it. violoncello, dim. d. violone, care e augm. d. vi├│la, vioar─â). Vioar─â (mijlocie ├«ntre vioar─â ╚Öi contrabas) din care se c├«nt─â ╚Öez├«nd pe scaun ╚Öi ╚Ťin├«nd-o ├«ntre genuch─ş.
VIOLONCEL s. (MUZ.) cello.
violoncel (it., engl., germ. violoncello; fr. violoncelle), instrument cu coarde ╚Öi cu arcu╚Ö*, f─âc├ónd parte din familia violinei*, av├ónd func╚Ťia de bas (II). Are aceea╚Öi alc─âtuire ca a vl., dar dimensiuni diferite (lungimea total─â de 765 mm, l─â╚Ťimea ├«n partea de sus de 350 mm, l─â╚Ťimea ├«n partea de jos de 440 mm) ╚Öi acordaj (1) diferit. Coarda 1 -la, coarda 2 ÔÇô re, coarda 3 ÔÇô sol, coarda 4 ÔÇô Do, adic─â cu o octav─â suv acordajul violei*. V. are pozi╚Ťia vertical─â ├«n timpul interpret─ârii, ceea ce a ad─âugat componen╚Ťei sale ╚Öi un cui (picior) de sprijin al corpului instr. pe podea. Arcu╚Öul v. p─âstreaz─â forma aceluia de vl., av├ónd ├«ns─â alte dimensiuni (lungimea de 70 cm ╚Öi greutatea de 70-75 gr.). Ambitus-ul (1) v. este de la Do ÔÇô la3 (mi4). Factura melodic─â a v. sus╚Ťinut─â de dulcea╚Ťa timbrului* grav, de o deosebit─â expresivitate ╚Öi intensitate* (mai puternic─â dec├ót a violei) ├«i confer─â v. at├ót rolul basului din orch. simf. (orch. de camer─â, cvartet (1) de coarde) c├ót ╚Öi un important rol solistic. ├Än partiturile* simf., se noteaz─â pe un portativ* sub partida* violei, notele fiind scrise ├«n cheia* fa, cheia do de tenor ╚Öi cheia sol. Originea v. se afl─â ├«n sec. 16, ├«n familia violelor* (viola da gamba*). Avea la ├«nceput cinci corzi (chiar ╚Öase), cunosc├óndu-se lucr─âri de Domenico Gabrielli ╚Öi Leopold Mozart scrise pentru un astfel de instr. Cu timpul s-a stabilit la cele patru corzi cunoscute ast─âzi. Sec. 18 aduce schimb─âri ╚Öi ├«n pozi╚Ťia de sus╚Ťinere a instr. (p├ón─â acum fusese ╚Ťinut ├«n m├ón─â, sprijinit de picior), ad─âug├óndu-i-se cuiul pentru a fi sus╚Ťinut de podea. Aceast─â nou─â pozi╚Ťie elibereaz─â m├óna st├óng─â de greutatea instr. ╚Öi d─â posibilitate interpretului de a-╚Öi desf─â╚Öura ╚Öi perfec╚Ťiona tehnica instr. Virtuozi ai v. se cunosc ├«ncep├ónd cu sec. 17 (Baptistini), sec. 18 (Boccherini, Jean-Luis Duport), sec. 19 (Romberg), sec. 20 (Pablo Casals). Dezvoltarea tehnicii instr. a determinat apari╚Ťia unei literaturi violoncelistice bogate, de o mare expresivitate ╚Öi virtuozitate. Prin cele ╚Öase Suite pentru v. solo, J.S. Bach relev─â posibilit─â╚Ťile melodico-polif. ale instr. ├Äntre concertele clasice, se num─âr─â acelea de Haydn ╚Öi Boccherini. Epoca romantic─â ╚Öi postromantic─â ├«i ├«mbog─â╚Ťe╚Öte expresivitatea ├«n lucr─âri concertante pentru v. semnate de Schumann, Saint-Sa├źns, Ceaikovski, Brahms, Dvo┼Öak. Literatura concertant─â rom├óneasc─â contemporan─â dedicat─â v. este de asemenea bogat─â ├«n lucr─âri care pun ├«n valoare posibilit─â╚Ťile tehnice ╚Öi expresive ale instr. Amintim dintre acestea Simfonia concertant─â de Enescu, concertele scrise de Wilhelm G. Berger, Dumitru Bughici, Paul Constantinescu, Alfred Mendelsohn, Anatol Vieru ╚Ö.a. Abrev. ├«n partituri: v.-cel; cello (rar).

Violoncel dex online | sinonim

Violoncel definitie

Intrare: violoncel
violoncel 2 pl. -uri substantiv neutru
  • silabisire: vi-o-
violoncel 1 pl. -e substantiv neutru
  • silabisire: vi-o-