Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 672870:

VINTÍR, vintire, s. n. Unealtă de pescuit în formă de sac alungit, cu gura răsfrântă înăuntrul sacului ca o pâlnie. [Var.: vintíl, s. n.] – Din rus. venter.[1]

Vintir dex online | sinonim

Vintir definitie