vinderel definitie

9 definiții pentru vinderel

VINDERÉL, vinderei, s. m. (Ornit.; reg.) Vindereu. – Vinder[eu] + suf. -el.
VINDERÉL, vinderei, s. m. (Ornit.; reg.) Vindereu. – Vinder[eu] + suf. -el.
VINDERÉL, vinderei, s. m. (Ornit.; regional) Vindereu.
*vinderéu/vinderél s. m., art. vinderéul/vinderélul; pl. vinderéi, art. vinderéii
vinderél s. m., pl. vinderéi, art. vinderéii
VINDERÉL s. v. vindereu, vânturel.
vinderel s. v. VINDEREU. VÎNTUREL.
vinderél, (vinder, vindereu), s.m. – (ornit.) Șoim (Falco aesalon). ♦ (top.) Vinderel, lac periglaciar situat în Parcul Național Munții Maramureșului, în șaua dintre vf. Farcău și vf. Mihailec, la 1.615 m altitudine; are o lungime de 155 m, lățimea de 85 m și adâncimea maximă de 5,5 m (Decei, 1981: 37-39; v. și Timur, 2007, 2007: 93). – Din vindereu [< magh. vándor(sólyom) „șoim călător”] + suf. -el (Șăineanu; Cihac, Galdi, cf. DER; DEX, MDA).
vinderél, (vinder, vindereu), s.m. – (ornit.) Șoim (Falco aesalon). Vinderel, lac glaciar în M-ții Maramureșului, sub vf. Mihailec, la 1690 m. – Din magh. vándor (sólyom) „șoim călător” (Cihac cf. DER).

vinderel dex

Intrare: vinderel
vinderel substantiv masculin