vili definitie

2 intrări

12 definiții pentru vili

VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Înv.) De proastă calitate, demn de disprețuit; ordinar; josnic; abject. – Din fr. vil.
VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Franțuzism înv.) De proastă calitate, demn de disprețuit, ordinar; josnic; abject. – Din fr. vil.
VIL, -Ă, vili, -e, adj. (Franțuzism rar) De proastă calitate, demn de disprețuit; ordinar, josnic, abject. Ar însemna atunci să plătești o marfă mult prea vilă afară din cale scump. M. I. CARAGIALE, C. 105. Aceasta este arta ce sufletu-ți deschide Naintea veciniciei, nu corpul gol ce rîde Cu mutra de vîndută cu ochi vil și viclean. EMINESCU, O. I 60.
vil (înv.) adj. m., pl. vili; f. vílă, pl. víle
vil adj. m., pl. vili; f. sg. vílă, pl. víle
VIL adj., s. v. abject, infam, josnic, mișel, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ticălos.
VIL, -Ă adj. (Liv.) Ordinar; josnic, abject. [< fr. vil, lat. vilis].
VIL ~ă (~i, ~e) rar livr. Care vădește lipsă de demnitate și de loialitate; în stare să inspire dispreț; josnic. /<fr. vil, lat. vilis
vil a. abject, josnic: cu ochiul vil și vicleim EM.
*vil, -ă adj. (lat. vilis). Josnic, ordinar. Adv. În mod vil.
vil adj., s. v. ABJECT. INFAM. JOSNIC. MIȘEL. MIZERABIL. MÎRȘAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNIC. TICĂLOS.
VILI- „peri, păros”. ◊ L. villus „smoc de păr” > fr. villi-, engl. id. > rom. vili-. □ ~fer (v. -fer), adj., cu peri lungi și lînoși; ~form (v. -form), adj., în formă de peri lungi și moi.

vili dex

Intrare: vil
vil adjectiv
Intrare: vili
vili