Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru viguros

VIGURÓS, -OÁSĂ, viguroși, -oase, adj. Plin de vigoare; puternic, robust. – Din fr. vigoureux.
VIGURÓS, -OÁSĂ, viguroși, -oase, adj. Plin de vigoare; puternic, robust. – Din fr. vigoureux.
VIGURÓS, -OÁSĂ, viguroși, -oase, adj. Plin de vigoare, puternic. Iarba creștea viguroasă și deasă. C. PETRESCU, C. V. 300. ◊ (Adverbial) Acuma mai observă, tușind viguros, că, după părerea lui, trebuie procedat cu ultima energie. REBREANU, R. II 227.
vigurós adj. m., pl. viguróși; f. viguroásă, pl. viguroáse
vigurós adj. m., pl. viguróși; f. sg. viguroásă, pl. viguroáse
VIGURÓS adj. 1. v. robust. 2. legat, robust, solid, vânjos, voinic, zdravăn. (Un trup ~.) 3. v. energic. 4. energic, impetuos, viril. (Manifestare ~oasă.) 5. v. vehement.
Viguros ≠ debil, firav, impotent, indolent, molatic, molâu, neputincios, plăpând, slab, șubred, veșted
VIGURÓS, -OÁSĂ adj. Plin de vigoare, puternic. [Cf. fr. vigoureux].
VIGURÓS, -OÁSĂ adj. plin de vigoare, puternic. (< fr. vigoureux)
VIGURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are (multă) vigoare; cu (multă) vigoare; puternic; vânjos; viril. Brațe ~oase. 2) fig. Care se manifestă din plin, mai ales în sens pozitiv. Sentiment ~. /<fr. vigoureux
viguros a. plin de vigoare, robust.
*vigurós, -oásă adj. (fr. vigoureux, d. vigueur, vigoare): tinereță viguroasă, stil viguros. Adv. Cu vigoare.
VIGUROS adj. 1. puternic, robust, solid, tare, vînjos, voinic, zdravăn, (pop.) țeapăn, vînos, vîrtos, (reg.) puteros, putut, socolan, (Ban. și Transilv.) pogan, (înv.) potent, putincios, spatoș, (fig.) verde. (Om ~.) 2. legat, robust, solid, vînjos, voinic, zdravăn. (Un trup ~.) 3. energic, impetuos, puternic, tare, vajnic. (Un temperament ~.) 4. energic, impetuos, viril. (Manifestare ~.) 5. vehement, violent, virulent. (Un protest ~.)

Viguros dex online | sinonim

Viguros definitie

Intrare: viguros
viguros adjectiv