Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru viforare

VIFORß║ĄRE, vifor├óri, s. f. (Pop.) Ac╚Ťiunea de a vifor├« ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. vifor├«.
VIFOR├Ä╠ü, pers. 3 vifor─â╚Öte, vb. IV. Intranz. impers. (Pop.) A fi vifor, furtun─â, viscol. ÔÇô Din vifor.
VIFORß║ĄRE, vifor├óri, s. f. (Pop.) Ac╚Ťiunea de a vifor├« ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. vifor├«.
VIFOR├Ä╠ü, pers. 3 vifor─â╚Öte, vb. IV. Intranz. impers. (Pop.) A fi vifor, furtun─â, viscol. ÔÇô Din vifor.
VIFORÁ vb. I v. viforî.
VIFOR├Ä╠ü, pers. 3 vifor─â╚Öte, vb.. IV. Intranz. A fi furtun─â, vifor. V. viscoli. Azi-noapte a vifor├«t ╚Öi a nins. CARAGIALE, O. VII 197. Culc─â-te ca s─â dormim C─â n-a nins, n-a vifor├«t: V├«nt de var─â c-a b─âtut. TEODORESCU, P. P. 77. ÔÇô Variant─â: vifor├í, pers. 3 viforeaz─â (P─éSCULESCU, L. P. 53, ANT. LIT. POP. I 490), vb. I.
viforß║ąre (pop.) s. f., g.-d. art. viforß║ąrii; pl. viforß║ąri
vifor├«╠ü (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. viforß║»╚Öte, imperf. 3 sg. vifor├í, perf. s. 3 sg. vifor├«╠ü; conj. prez. 3 sg. s─â vifor├ísc─â; ger. viforß║ąnd; part. viforß║ąt
viforâre s. f., g.-d. art. viforârii; pl. viforâri
viforî́ vb., ind. prez. 3 sg. viforăște, imperf. 3 sg. viforá; conj. prez. 3 sg. viforáscă
VIFORÎ vb. 1. v. viscoli. 2. a se învifora. (Vremea s-a ~.)
A VIFORÎ́ pers. 3 ~ăște intranz. pop. A fi vifor; a viscoli; a spulbera. /Din vifor
VIFORÎ vb. 1. a viscoli. (Afară ~.) 2. a se învifora. (Vremea s-a ~.)

Viforare dex online | sinonim

Viforare definitie

Intrare: viforî
vifora verb grupa I conjugarea a II-a intranzitiv impersonal
viforî conjugarea a VII-a impersonal intranzitiv grupa a IV-a verb
Intrare: viforâre
viforâre substantiv feminin
Intrare: viforare
viforare infinitiv lung