VIERMĂNÁR, viermănari, s. m. Insectă de forma unei muște, cu capul de culoare galbenă, care se hrănește cu resturi de carne sau de materii vegetale intrate în putrefacție (Sarcophaga carnaria). – Din vierme.

VIERMĂNÁR, viermănari, s. m. Insectă de forma unei muște, cu capul de culoare galbenă, care se hrănește cu resturi de carne sau de materii vegetale intrate în putrefacție (Sarcophaga carnaria). – Din vierme.

VIERMĂNÁR, viermănari, s. m. (Regional) Muscă de culoare galbenă, care se hrănește cu resturi de carne sau de materii vegetale intrate în putrefacție (Sarcophaga carnaria ).

viermănár (vier-) s. m., pl. viermănári

viermănár s. m., pl. viermănári

VIERMĂNÁR s. (ENTOM.; Sarcophaga carnaris) (reg.) muscă-albastră, muscă-de-hoit, muscă-de-viermi, muscă-veninoasă, muscă-verde, muscă-vânătă.

VIERMĂNÁR ~i m. Insectă asemănătoare unei muște, de culoare galbenă-surie, care se hrănește cu materii organice în proces de putrefacție. /Din vierme

VIERMĂNAR s. (ENTOM.; Sarcophaga carnaris) (reg.) muscă-albastră, muscă-de-hoit, muscă-de-viermi, muscă-veninoasă, muscă-verde, muscă-vînătă.