Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

7 defini╚Ťii pentru vienez─â

VIENÉZ2, -Ă, vienezi, -e, s. m. și f. Persoană care este originară din Viena sau care locuiește în Viena.
VIEN├ëZ1, -─é, vienezi, -e, adj. De la sau din Viena; ca al locuitorilor din Viena; ca la Viena. Muzic─â vienez─â. ÔŚŐ ╚śni╚Ťel vienez = carne muiat─â ├«n ou ╚Öi ├«n pesmet, apoi pr─âjit─â ├«n tigaie.
vien├ęz (vi-e-) adj. m., s. m., pl. vien├ęzi; adj. f., s. f. vien├ęz─â, pl. vien├ęze
vien├ęz s. m., adj. m. (sil. vi-e-), pl. vien├ęzi; f. sg. vien├ęz─â, g.-d. art. vien├ęzei, pl. vien├ęze
vien├ęz s. m., adj. m. (sil. vi-e-), pl. vien├ęzi; f. sg. vien├ęz─â, g.-d. art. vien├ęzei, pl. vien├ęze
vienez─â, ╚Öcoal─â ~ A. ├Än sec. 18, compozitorii vienezi G. Chr. Wagenseil, M.G. Monn, K. Ditters von Dittersdorf, Fr.A. Hoffmeister ╚Ö.a. contribuie la edificarea bazelor clasicismului* muzical pe multiple planuri: a) dezvoltarea muzicii instr. ╚Öi orch.; b) substituirea ÔÇô ├«n muzica orch. ÔÇô a scriiturii contrapunctice* de tip baroc* prin monodia acompaniat─â; c) conturarea formei de sonat─â* simultan ├«n muzica de camer─â* ╚Öi ├«n lucr─ârile de orch.; d) alc─âtuirea ciclului (I, 2) simf. cvadripartit; e) prefigurarea speciei cvartetului (2) de coarde ├«n lucr─ârile intitulate Divertimenti, Kassation, Serenade; f) evolu╚Ťia scriiturii vocale de la normele contrapunctului palestrian la concep╚Ťia preponderent omofon─â* clasic─â (v. sinfonie, sonat─â). B. ├Än a doua jum─âtate a sec. 18 ╚Öi prima parte a sec. 19, Viena este centrul desf─â╚Öur─ârii etapei clasice a muzicii culte europ., etap─â cunoscut─â sub denumirea de clasicism vienez. Compozitorii v. sunt Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart ╚Öi Ludwig van Beethoven. Muzica lor se caracterizeaz─â printr-un ├«nalt grad de organizare a fiec─ârui element al discursului sonor, cu respectarea cerin╚Ťelor estetice transmise prin tradi╚Ťie, ceea ce confer─â un echilibru ales lucr─ârilor lor. Func╚Ťionalismul* tonal guverneaz─â cu severitate at├ót legile armoniei (III, 1) c├ót ╚Öi desf─â╚Öur─ârile melodice. Sintaxele (1) muzicale cultivate cu predilec╚Ťie sunt omofonia ╚Öi monodia* acompaniat─â. Criteriul tonal se afl─â ╚Öi la baza alc─âtuirii formelor*, a delimit─ârii sec╚Ťiunilor acestora, construc╚Ťiile muzicale clasice sprijinindu-se pe dou─â tipuri de structuri: a) structuri constante tonal (teme) ╚Öi b) structuri instabile tonal (sec╚Ťiuni de tranzi╚Ťie, procese dezvoltatoare). ├Än aceast─â perioad─â se cristalizeaz─â urm─âtoarele forme: forma de lied* (cu variantele menuet* sau scherzo*), forma de rondo* ╚Öi forma de sonat─â. Aceasta din urm─â este construc╚Ťia cea mai specific─â clasicismului muzical, prezent─â at├ót ├«n muzica de camer─â* c├ót ╚Öi ├«n muzica pentru orch. ╚Öi contamin├ónd structurile formale men╚Ťionate anterior. Compozitorii clasici fixeaz─â tiparul simfoniei, al cvartetului (2) de coarde, al sonatei instr. precum ╚Öi tiparul clasic al concertului* instr. V. reprezint─â un moment de culme ├«n istoria muzicii europ. C. (ÔÇ×Noua ╚Öcoal─â vienez─âÔÇŁ) Grupul celor trei compozitori ÔÇô Arnold Sch├Ânberg, Alban Berg ╚Öi Anton Webern ÔÇô care activeaz─â la Viena ├«n prima jum─âtate a sec. 20 ╚Öi ale c─âror realiz─âri ├«n domeniul esteticii muzicale ╚Öi al organiz─ârii limbajului muzical au avut o influen╚Ť─â deosebit─â asupra g├óndirii muzicale a sec. nostru. Principiile ╚Öi tehnicile de compozi╚Ťie (2) datorate noii ╚Ö.v. sunt urm─âtoarele: 1) expresionismul* muzical; 2) dodecafonismul*; 3) serialismul*; punctualismul*; 4) tehnica vocal─â intitulat─â Sprechgesang*. Prin crea╚Ťia ca ╚Öi prin lucr─ârile lor teoretice, Sch├Ânberg, Berg ╚Öi Webern introduc ├«n circuitul ideilor muzicologice dou─â judec─â╚Ťi fundamentale: 1. teoria tonalit─â╚Ťii (1) reprezint─â o perioad─â istoric─â delimitat─â ├«n evolu╚Ťia muzicii culte europ. ╚Öi 2) abolirea unui sistem de organizare a materialului sonor trebuie s─â fie succedat─â de instituirea unui alt ansamblu de legi de organizare a vocabularului ╚Öi a formelor muzicale.
CERCUL VIENEZ, grupare filozofic─â constituit─â ├«ntre anii 1922-1923 de M. Schlick pe l├«ng─â Catedra de ╚Ötiin╚Ťe inductive a Universit─â╚Ťii din Viena. Reprezentan╚Ťi: R. Carnap, O. Neurath, H. Hahn, K. G├Âdel. A func╚Ťionat p├«n─â ├«n 1936. ├Än cadrul cercului s-au pus bazele ÔÇ×pozitivismului logicÔÇŁ sau ÔÇ×empirismului logicÔÇŁ.

Vienez─â dex online | sinonim

Vienez─â definitie

Intrare: vienez (adj.)
vienez 1 adj. adjectiv
  • silabisire: vi-e-nez
Intrare: vienez─â
vienez─â admite vocativul substantiv feminin
  • silabisire: vi-e-ne-z─â