videotelefon definitie

9 definiții pentru videotelefon

VIDEOTELEFÓN, videotelefoane, s. n. Sistem de comunicații telefonice care permite interlocutorilor să se vadă reciproc în timpul convorbirii; videofon. [Pr.: -de-o-] – Din engl. videotelephone, fr. vidéo-téléphone.
VIDEOTELEFÓN, videotelefoáne, s. n. Sistem de comunicații telefonice care permite interlocutorilor să se vadă reciproc în timpul convorbirii; videofon. [Pr.: -de-o-] – Din engl. videotelephone, fr. vidéo-téléphone.
videotelefón s. n. (sil. -de-o-), pl. videotelefoáne
VIDEOTELEFÓN s. videofon.
VIDEOTELEFÓN s.n. Telefon prevăzut cu un dispozitiv care transmite și imagini; videofon. [< germ. Videotelephon(anlage)].
VIDEOTELEFÓN s. n. telefon care transmite și imagini; videofon. (< engl. videotelephon, fr. vidéotéléphone)
VIDEOTELEFÓN ~oáne n. Telefon special care permite vorbitorilor să se audă și să se vadă concomitent. /< engl. videotelephone
videotelefón s. n. Telefon prevăzut cu un dispozitiv care permite să fie văzut interlocutorul ◊ „Videotelefonul este pus în funcțiune: în fața lor [a persoanelor] – un microfon, o cameră de televiziune și un televizor cu ecran mare. Trebuie precizat [...] că asemenea centrale de videotelefon nu există încă. Dar la sfârșitul acestui an ele vor fi instalate la Moscova, Leningrad, Kiev.” Sc. 27 V 61 p. 4. ◊ „Cu puțin timp în urmă, între orașele Sofia și Varna a fost instalată prima rețea video-telefon din Bulgaria. Pentru realizarea legăturii video se folosește releul de televiziune Sofia-Varna și anume în acele ore în care studiourile nu emit.” Sc. 14 V 74 p. 6; v. și dictafon (din engl. videotelephone, fr. vidéo-téléphone, germ. Videotelephon[anlage]; BD 1967, DMC 1970; DTR; DN3, DEX-S)
VIDEO- „imagine, vedere, vizual”. ◊ L. video, ere „a vedea” > fr. vidéo-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. video-. □ ~fon (v. -fon), s. n., videotelefon*; ~fonie (v. -fonie1), s. f., transmitere prin videofon; ~grafie (v. -grafie), s. f., imagine fotografică realizată prin mijloace video; ~tecă (v. -tecă), s. f., colecție de videofilme înregistrate pe videocasete; ~telefon (v. tele-, v. -fon), s. n., telefon prevăzut cu un mecanism care transmite și imagini; sin. videofon; ~telefonie (v. tele-, v. -fonie1), s. f., telefonie care poate transmite la distanță și imagini.

videotelefon dex

Intrare: videotelefon
videotelefon substantiv neutru
  • silabisire: vi-de-o-