Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 826035:

VESTÍGIU, vestigii, s. n. Urmă din trecut; rămășiță a ceva vechi, dispărut de mult (și care prezintă o importanță documentară, culturală etc.). – Din fr. vestige, lat. vestigium.

Vestigiu dex online | sinonim

Vestigiu definitie