verzătură definitie

13 definiții pentru verzătură

VERZĂTÚRĂ s. f. v. verzitură.
VERZITÚRĂ, verzituri, s. f. Fruct necopt, verde. [Var.: verzătúră s. f.] – Verde + suf. -itură.
VERZĂTÚRĂ s. f. v. verzitură.
VERZITÚRĂ, verzituri, s. f. (Fam.) Fruct necopt, verde. [Var.: verzătúră s. f.] – Verde + suf. -itură.
VERZĂTÚRĂ, verzături, s. f. (Familiar, mai ales la pl.) Fructe necoapte, verzi.
!verzitúră s. f., g.-d. art. verzitúrii; pl. verzitúri
verzătúră s. f., g.-d. art. verzătúrii; pl. verzătúri
VERZITÚRĂ s. (pop.) verzăciune, (prin Olt.) verdună. (O ~ de prune.)
VERZITÚRĂ s. v. cocleală, patină.
VERZĂTÚRĂ ~i f. fam. Fruct verde, necopt, care încă nu e bun de mâncat. /verde + suf. ~tură
verzitu s. v. COCLEALĂ. PATINĂ.
VERZITU s. (pop.) verzăciune, (prin Olt.) verdună. (O ~ de prune.)
verzitură, verzituri s. f. dolar.

verzătură dex

Intrare: verzitură
verzătură substantiv feminin
verzitură substantiv feminin