Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

36 defini╚Ťii pentru vers

GHIERS s. n. v. viers.
VERS, versuri, s. n. Unitate prozodic─â elementar─â, alc─âtuit─â dintr-unul sau mai multe cuvinte, potrivit unei scheme ╚Öi determinat─â fie de cantitatea silabelor, fie de accent, fie de num─ârul silabelor; fiecare dintre r├óndurile care alc─âtuiesc strofele unei poezii; p. ext. (la pl.) poezie. ÔÇô Din fr. vers, lat. versus.
VIERS, viersuri, s. n. (Pop.) 1. Melodie, c├óntec, arie. 2. Glas, voce; timbru al vocii. [Var.: (pop.) ghiers s. n.] ÔÇô Lat. versus.
GHIERS s. n. v. viers.
VERS, versuri, s. n. Unitate prozodic─â elementar─â, alc─âtuit─â dintr-unul sau mai multe cuvinte, potrivit unei scheme ╚Öi determinat─â fie de cantitatea silabelor, fie de accent, fie de num─ârul silabelor; fiecare dintre r├óndurile care alc─âtuiesc strofele unei poezii; p. ext. (la pl.) poezie. ÔÇô Din fr. vers, lat. versus.
VIERS, viersuri, s. n. (Pop.) 1. Melodie, c├óntec, arie3. 2. Glas, voce; timbru al vocii. [Var.: (pop.) ghiers s. n.] ÔÇô Lat. versus.
VERS1 s. n. v. viers.
VERS2, versuri, s. n. Fiecare dintre r├«ndurile unei poezii, alc─âtuit dintr-un ╚Öir de cuvinte cu un num─âr determinat de silabe, ordonate ├«n unit─â╚Ťi ritmice ╚Öi (de obicei) rim├«nd ├«ntr-o anumit─â ordine; p. ext. (la pl.) poezie. V. stih. Versurile ┬ź├«n gr─âdin─â┬╗ ╚Öi mai ales ┬źFantazii┬╗ s├«nt unice ├«n literatura rom├«neasc─â. SADOVEANU, E. 173. E u╚Öor a scrie versuri C├«nd nimic nu ai a spune. EMINESCU, O. I 226. Scrie frumos rom├«ne╚Öte ├«n proz─â ╚Öi ├«n versuri. RUSSO, S. 52. ÔŚŐ Vers alexandrin v. alexandrin. Versuri albe = poezie compus─â din versuri care nu rimeaz─â ├«ntre ele. Versuri libere v. liber 2 (3).
VIERS, viersuri, s. n. (Popular; ╚Öi ├«n forma vers) Melodie, c├«ntec, arie. O tri╚Öc─â suna ╚Öi-i r─âspundea de departe viers de doin─â. CAMILAR, N. i 107. ÔÖŽ Ciripitul melodios al p─âs─ârilor. Mierla c├«nt─â-n vers sub╚Ťire Pentru-a noastr─â desp─âr╚Ťire. ╚śEZ. III 53. ÔÖŽ (Rar) Sunetul instrumentelor muzicale. Dup─â trei luni i se d─â pruncului... ap─â petrecut─â printr-un fluier sau clarinet─â, anume ca s─â capete ╚Öi el versul acestor instrumente. MARIAN, NA. 421. ÔÖŽ Glas, voce (mai ales c├«nd intoneaz─â melodii). Avea un viers frumos ╚Öi tremur─âtor de te p─âtrundea la inim─â. SADOVEANU, O. VI 89. Fetele nu umbl─â cu colindul... ╚śi fiindc─â uneori nu se ├«nvoiesc cu aceasta... se ├«mbrac─â b─âie╚Ťe╚Öte ╚Öi gustul tot ╚Öi-l fac. Le d─â ├«ns─â de gol viersul. PAMFILE, CR. 48. Un viers sonor ╚Öi dulce, dar plin de ├«ntristare Las─â s─â se auz─â ├«n noapte o c├«ntare. BOLINTINEANU, O. 6. ÔÖŽ (Rar) Strig─âtul unor animale. ╚śoarecele, auzind acel groaznic viers [al leului] au alergat ╚Öi ├«ndat─â cunoscu pre f─âc─âtoriul de bine al s─âu. ╚ÜICHINDEAL, F. 37. (Neobi╚Önuit) Vorbire, cuv├«ntare. Deac─â p─ârerea noastr─â va fi just─â ╚Öi deac─â viersul nostru va fi conving─âtor, atunci culpe╚Öul ├«╚Öi va sim╚Ťi vina ╚Öi se va ├«ndrepta. ODOBESCU, S. I 504. ÔÇô Variant─â: vers s. n.
vers (r├ónd ├«n poezie) s. n., pl. v├ęrsuri
viers (melodie, voce) (pop.) s. n., pl. vi├ęrsuri
vers (r├ónd ├«n poezie) s. n., pl. v├ęrsuri
viers (melodie, voce) s. n., pl. vi├ęrsuri
VERS s. (LIT.) 1. (Mold. și Transilv.) verș, (înv.) stih. (Strofă de patru ~uri.) 2. (la pl.) poezie, stihuri (pl.), (Mold. și Transilv.) verș. (Scrie ~uri și proză.) 3. rimă. (Poezie cu ~ alb.)
VERS s. v. dată, rând, stih, verset.
VER╚ś s. v. poezie, stihuri, vers, versuri.
VIERS s. v. cânt, cântare, cântat, cântec, glas, melodie, timbru, ton, voce.
VERS s.n. 1. Cuv├ónt sau grup de cuvinte a╚Öezate potrivit anumitor reguli de m─âsur─â ╚Öi de caden╚Ť─â ╚Öi form├ónd un r├ónd dintr-o poezie. 2. Poezie; stih. [< lat. versus, cf. it. verso, fr. vers].
VERS s. n. ansamblu de cuvinte dispuse potrivit anumitor reguli de m─âsur─â ╚Öi de caden╚Ť─â ╚Öi form├ónd un r├ónd dintr-o poezie. ÔŚŐ (p. ext.; pl.) poezie. (< fr. vers, lat. versus)
vi├ęrs (-suri), s. n. ÔÇô 1. Cuv├«nt. ÔÇô 2. C├«ntec, arie, melodie. ÔÇô Var. vers, vir╚Ö. Lat. v─Ľrs┼şs (Pu╚Öcariu 1882; REW 9248), cf. alb. vier┼í; pentru semantism, cf. Bogrea, Dacor., III, 310. Este dubletul lui vers, s. n., din acela╚Öi cuv├«nt lat., neol., ╚Öi al lui ver╚Ö, s. n. (vers), ├«n Trans., cu pronun╚Ťare mag. vers. ÔÇô Der. versui, vb. (a versifica); versifica, vb., dup─â fr. versifier; versificator, s. m.; versifica╚Ťi(un)e, s. f.; viersar (var. viersuitor), s. m. (cantor, c├«nt─âre╚Ť).
VERS ~uri n. 1) R├ónd de poezie format dintr-un ╚Öir de cuvinte, a╚Öezate potrivit unor anumite reguli de m─âsur─â ╚Öi caden╚Ť─â. 2) Scurt─â crea╚Ťie literar─â ├«n versuri; poezie. ÔŚŐ ~uri libere versuri care au diferite m─âsuri. ~uri albe a) versuri f─âr─â rim─â; b) poezie con╚Ťin├ónd astfel de versuri. /<lat. versus, fr. vers, it. verso
vers n. ╚Öir de vorbe m─âsurate ╚Öi caden╚Ťate dup─â regule fixe ╚Öi determinate: versuri libere, de diferite m─âsuri; versuri albe, nerimate. V. viers.
viers n. pop. (și poetic) 1. glas: graiul ei dulce și viersul cu lipiciu ISP.; 2. melodic: de un viers cântat de mamă cu un glas armonios AL. [Lat. VERSUS].
1) vers, V. v─şers.
2) *vers n., pl. ur─ş (lat. versus, d. vertere, a ├«ntoarce, a ├«nv├«rti. V. v─şers, v─ârs). ╚śir, (r├«nd) de poezie (odinioar─â stih). Versur─ş albe, versur─ş f─âr─â rim─â, ╚Öi dec─ş f─âr─â p─âreche. ÔÇô La vechi─ş Roman─ş ╚Öi Grec─ş, versurile era┼ş metrice, adic─â dup─â cantitatea lung─â or─ş scurt─â a silabelor. La popoarele de az─ş, versurile-s ritmice (adic─â se consider─â accentu ╚Öi num─âru silabelor) ╚Öi rimate, ─şar la Francej─ş nu se consider─â dec├«t num─âru silabelor ╚Öi rima.
v─şers (vest) ╚Öi vers (est) n., pl. ur─ş (lat. v─Ľrsus, vers, r├«nd, c├«ntec de privighetoare, d. v├ęrtere, versum, a ├«ntoarce; it. pg. verso, pv. fr. vers, sp. vierso. V. vers 2). Poet. Melodie, c├«ntec: pas─âre cu dulce v─şers. Fam. Iron. Glas: s─â nu-─ş ma─ş aud v─şersu!
vers s. v. DATĂ. RÎND. STIH. VERSET.
VERS s. (LIT.) 1. (Mold. și Transilv.) verș, (înv.) stih. (Strofă de patru ~.) 2. (la pl.) poezie, stihuri (pl.), (Mold. și Transilv.) verș. (Scrie ~ și proză.) 3. rimă. (Poezie cu ~ alb.)
verș s. v. POEZIE. STIHURI. VERS. VERSURI.
viers s. v. CÎNT. CÎNTARE. CÎNTAT. CÎNTEC. GLAS. MELODIE. TIMBRU. TON. VOCE.
vers 1. Prozodie (2). 2. (├Än folc. rom.), se cunosc trei tipuri de v.: de 4 silabe (├«n folclorul copiilor), de 6 ╚Öi 8 silabe (├«n toate genurile). V. sunt de dou─â categorii: v. nec├óntate (scandate, ├«nso╚Ťite sau nu de muzic─â) ╚Öi v. c├óntate. V. nec├óntat (├«nt├ólnit ├«n: ur─âri de Cr─âciun ╚Öi anul nou, ur─âri la nunt─â, la cunun─â*, ora╚Ťii* ╚Öi col─âc─ârii, desc├óntece, zic─âtori, unele produc╚Ťii ale copiilor) are urm─âtoarele caracteristici: inegalitatea ca dimensiune, accentele (IV) din vorbire coincid cu accentele metrice (III, 1), silabele se grupeaz─â ├«n picioare (1) metrice inegale, binare* sau ternare*. V. c├óntat este catalectic* sau acatalectic*. ├Än primul caz, c├ónd melodia o cere, v. sunt ├«ntregite, dup─â norme tradi╚Ťionale, diferit dup─â gen (I, 3) ╚Öi epoc─â istoric─â, cu ÔÇ×silabe de completareÔÇŁ (Br─âiloiu): ├«ncep ├«ntotdeauna cu silab─â accentuat─â (ceea ce are ca urmare lipsa tipului de fraz─â* muzical─â anacruzic─â ÔÇô v. anacruz─â), accentele din vorbire coincid cu cele metrice, silabele se grupeaz─â c├óte dou─â (ceea ce determin─â structura ritmic─â binar─â), sunt totdeauna izometrice (├«n cadrul unei piese, versurile au aceea╚Öi dimensiune); accentele metrice au aceea╚Öi durat─â dar de intensit─â╚Ťi variabile: pe prima silab─â, pe silaba 1 ╚Öi 3 (├«n v. hexasilabic) ╚Öi pe silaba 1 ╚Öi 5 (├«n v. octosilabic ÔÇô Bart├│k). pe silaba 3 ╚Öi 7 (Weigand) ╚Öi mult mai variate ├«n strig─âturile* de joc (Comi╚Öel). ├Än timpul c├ónt─ârii, v. sufer─â unele amplific─âri: silabe de completare, repetare, interjec╚Ťie interioar─â, ├«nlocuire cu pseudo-refrenul (v. refren) sau amput─âri (apocopa simpl─â sau dubl─â).
ver╚Ö 1. C├óntec de origine c─ârtur─âreasc─â (creat ini╚Ťial de dasc─âli ╚Öi cantori*, mai t├órziu de ╚Ť─ârani, ├«n acela╚Öi stil), cu tematic─â religioas─â, executat ├«n grup, de b─ârba╚Ťi (sau mixt), la ├«nmorm├óntare. Versurile (2) octosilabice, grupate ├«n strofe (uneori cu rime ├«ncruci╚Öate) sunt asociate cu melodii religioase sau de influen╚Ť─â pop. Uneori ├«mprumut─â texte din literatur─â (Bolintineanu: ÔÇ×O fat─â t├ón─âr─â pe patul mor╚ŤiiÔÇŁ etc.). 2. C├óntec de origine semi-cult─â, cu text religios (ÔÇ×al lui TeodorÔÇŁ, ÔÇ×al lui HaralamvieÔÇŁ,ÔÇ×al lui AdamÔÇŁ etc.), executat, de obicei, de ╚Ť─âranii b─âtr├óni, ├«n Transilvania, Banat ╚Öi sporadic ├«n C├ómpia Dun─ârii. Cel mai vechi v. dateaz─â din sec. 17. 3. C├óntec liric (ex. ÔÇ×v. str─âin─ât─â╚ŤiiÔÇŁ etc.); v. c├óntec (I). 4. Caiet (sau foaie volant─â) pe care ╚Ť─âranii din Transilvania ├«╚Öi scriu textele c├óntecelor.
ver╚Ö, ver╚Öuri, s.n. ÔÇô (reg.) Text versificat care se c├ónt─â la ├«nmorm├óntare; bocet. ÔÇô Din magh. vers ÔÇ×vers, poezieÔÇŁ, pol. wiersz ÔÇ×versÔÇŁ (MDA).
ver╚Ö, -uri, s.n. ÔÇô Text versificat care se c├ónt─â la ├«nmorm├óntare; bocet. ÔÇô Din magh. vers, pol. wiersz (MDA).
FACIT INDIGNATIO VERSUS (lat.) indignarea f─âure╚Öte versuri ÔÇô Iuvenal, ÔÇ×SatiraeÔÇŁ, I, 79. Nemul╚Ťumirea, sentimentul de revolt─â stimuleaz─â talentul poetului.
QUIDQUID TENTABAT DICERE, VERSUS ERAT (lat.) orice ├«ncearc─â s─â spun─â era vers ÔÇô Ovidiu, ÔÇ×TristeleÔÇŁ, IV, 10, 26: ÔÇ×Et quod tentabam dicere, versus eratÔÇŁ (ÔÇ×Orice ├«ncercam s─â spun era versÔÇŁ). Expresia indic─â talentul poetic deosebit al cuiva.

Vers dex online | sinonim

Vers definitie

Intrare: vers
vers substantiv neutru
Intrare: viers
ghiers substantiv neutru
vers substantiv neutru
viers substantiv neutru
Intrare: verș
verș