Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru verosimil

VEROS├ŹMIL, -─é, verosimili, -e, adj. Care pare real, care are o aparen╚Ť─â de adev─âr; posibil, plauzibil. ÔÇô Din it. verosimile.
VEROS├ŹMIL, -─é, verosimili, -e, adj. Care pare adev─ârat, cu aparen╚Ť─â de realitate; posibil, plauzibil. ÔÇô Din it. verosimile.
VEROS├ŹMIL, -─é, verosimili, -e, adj. Care pare adev─ârat, apropiat de realitate; posibil, plauzibil. Tot ce pl─ânuise autorul anonim, devenea verosimil. C. PETRESCU, 368. Oamenii ├«n care el ├«╚Öi ├«ntrupeaz─â anumite sim╚Ťim├«nte ╚Öi ciocnirea lor s─â fie verosimili, posibili. GHEREA, ST. CR. II 252. ÔŚŐ (Substantivat) Spectacolul pe care ├«l ofer─â din dep─ârtare e un amestec de m─âre╚Ťie ╚Öi neverosimil. BOGZA, C. O. 160.
veros├şmil adj. m., pl. veros├şmili; f. veros├şmil─â, pl. veros├şmile
veros├şmil adj. m., pl. veros├şmili; f. sg. veros├şmil─â, pl. veros├şmile
VEROS├ŹMIL adj. v. plauzibil.
Verosimil Ôëá neverosimil
VEROS├ŹMIL, -─é adj. Care pare adev─ârat, real; cu aparen╚Ť─â de realitate; plauzibil, probabil, posibil. [< it. verosimile, cf. lat. verisimilis].
VEROS├ŹMIL, -─é adj. care pare adev─ârat, real; plauzibil, posibil, probabil; (p. ext.) credibil. (< it. verosimile, lat. verisimilis)
VEROS├ŹMIL ~─â (~i, ~e) Care pare a fi adev─ârat ╚Öi inspir─â ├«ncredere; credibil; plauzibil. /<lat. verosimilis, it. verosimile
veris├şmil1 ╚Öi veros├şmil (lat. verisimilis), asemenea cu adev─âru, care pare a fi adev─ârat; it. verisimile ╚Öi verosimile.[1]
VEROSIMIL adj. acceptabil, admisibil, credibil, plauzibil. (O explica╚Ťie ~.)

Verosimil dex online | sinonim

Verosimil definitie

Intrare: verosimil
verosimil adjectiv