Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru vermin─â

VERM├ŹN─é s. f. (Livr.; cu sens colectiv) Insecte parazite (purici, p─âduchi etc.) ÔÖŽ Fig. Indivizi de la periferia societ─â╚Ťii. ÔÇô Din fr. vermine.
VERM├ŹN─é s. f. (Livr.; cu sens colectiv) Insecte parazite (purici, p─âduchi etc.) ÔÖŽ Fig. Indivizi de la periferia societ─â╚Ťii. ÔÇô Din fr. vermine.
VERM├ŹN─é s. f. (Cu sens colectiv) Insecte parazite (purici, p─âduchi) care tr─âiesc pe corpul oamenilor ╚Öi al unor animale, favorizate de lipsa de cur─â╚Ťenie. Frica de a se umplea de vermin─â. I. IONESCU, M. 476. ÔÖŽ Fig. (Cu sens colectiv) Indivizi periculo╚Öi societ─â╚Ťii. ╚śi deasupra acestei vermine sociale... se etaleaz─â marele bazar de forme goale ╚Öi pompoase. VLAHU╚Ü─é, la CADE. ÔÖŽ (Rar) Furnicar (de oameni). ├Äi ├«ntorsese spatele, ├«╚Öi f─âcuse loc cu coatele prin vermina peroanelor, trecuse pe sub podul de fier de la sc─âricic─â, fugind printre linii ╚Öi ie╚Öise ├«n ╚Öoseaua Basarab. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 191.
verm├şn─â s. f., g.-d. art. verm├şnei
verm├şn─â s. f., g.-d. art. verm├şnei; pl. verm├şne
VERM├ŹN─é s. v. parazi╚Ťi.
VERM├ŹN─é s.f. 1. (Liv.; col.) Insecte parazite (p─âduchi, purici). 2. (Fig.) Indivizi suspec╚Ťi. [< fr. vermine, cf. lat. vermis ÔÇô vierme].
VERM├ŹN─é s. f. 1. (col.) insecte parazite (p─âduchi, purici). 2. (fig.) indivizi suspec╚Ťi, d─âun─âtori societ─â╚Ťii. (< fr. vermine)
VERM├ŹN─é ~e f. 1) Clas─â de insecte parazite (reprezentan╚Ťi: p─âduchii, puricii). 2) Insect─â din aceast─â clas─â. 3) fig. Indivizi de la periferia societ─â╚Ťii. /<fr. vermine
vermină f. 1. numele dat insectelor parazite (purici, păduchi, etc.): un șoim ce-l roade o lacomă vermină AL.; 2. fig. oameni ticăloși sau periculoși.
vermină s. v. PARAZIȚI.

Vermin─â dex online | sinonim

Vermin─â definitie

Intrare: vermin─â
vermin─â substantiv feminin (numai) singular