VERIFICATÓR, -OÁRE, verificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care verifică ceva (din punct de vedere contabil, tehnic etc.). – Din fr. vérificateur.

VERIFICATÓR, -OÁRE, verificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care verifică ceva (din punct de vedere contabil, tehnic etc.). – Din fr. vérificateur.

VERIFICATÓR, -OÁRE, verificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care verifică ceva (din punct de vedere contabil). Ajunsesem acum verificator de conturi de gestiune. GALACTION, O. I 24.

verificatór s. m., pl. verificatóri

verificatór s. m., pl. verificatóri

VERIFICATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care verifică ceva (din punct de vedere contabil). [Cf. fr. vérificateur, it. verificatore].

VERIFICATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care verifică ceva (din punct de vedere contabil, tehnic etc.). II. s. n. aparat care permite executarea de controale. (< fr. vérificateur)

VERIFICATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană autorizată cu verificarea unor sisteme din punct de vedere tehnic, contabil sau administrativ. /<fr. vérificateur

verificator m. cel însărcinat a verifica lucrări, socoteli, etc.

*verificatór, -oáre s. Care verifică.