vereu definitie

2 definiții pentru vereu

veréf n., pl. urĭ (bg. na verev, sîrb. na hero, id.). Munt. În veref, diagonal, din colț în colț (la croit). – În Mold. și Munt. est și -if, în Arg. -éŭ.
veréŭ, V. veref.

vereu dex