VENITÓR, venitori, adj. m. (Învechit) Care urmează să vină; următor, viitor. Apoi promite cu venitorul curier și copie după acea protestație. GHICA, A. 744.

VENITÓR, -OÁRE, venitori, -oare, adj. (Înv.) Care urmează să vină, următor. – Din veni + suf. -(i)tor.

VENITÓR adj. v. următor, viitor.

venitor adj. v. URMĂTOR. VIITOR.