Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru venerat

VENER├ü, venerez, vb. I. Tranz. A respecta ├«n mod deosebit, a cinsti ├«n cel mai ├«nalt grad, a manifesta o pre╚Ťuire profund respectuoas─â pentru cineva sau ceva. ÔÇô Din fr. v├ęn├ęrer, lat. venerari.
VENER├ü, venerez, vb. I. Tranz. A respecta ├«n mod deosebit, a cinsti ├«n cel mai ├«nalt grad, a manifesta o pre╚Ťuire profund respectuoas─â pentru cineva sau ceva. ÔÇô Din fr. v├ęn├ęrer, lat. venerari.
VENER├ü, venerez, vb. I. Tranz. A respecta ├«n mod deosebit, a cinsti, a stima ├«n cel mai ├«nalt grad. Marinarii antichit─â╚Ťii venerau argonau╚Ťii, ca pe adev─âra╚Ťii precursori ai me╚Öte╚Öugului de a pluti cu p├«nze. C. PETRESCU, ├Ä. I 15.
VENER├üT, -─é, venera╚Ťi, -te, adj. Respectat ├«n mod deosebit; cinstit, stimat. ├Än patria lui, [Maxim Gorki] e privit nu numai ca scriitorul venerat al unui popor de dou─â sute de milioane de oameni, ci ╚Öi ca unul din ctitorii noii vie╚Ťi care a cuprins ├«n tumultul ei p─âm├«nturile b─âtr├«nei Rusii. BOGZA, M. S. 92.
venerá (a ~) vb., ind. prez. 3 venereáză
vener├í vb., ind. prez. 1 sg. vener├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. venere├íz─â
VENERÁ vb. 1. v. glorifica. 2. v. adora.
VENERÁT adj. 1. v. preamărit. 2. v. adorat.
A venera Ôëá a def─âima, a detesta
VENER├ü vb. I. tr. A ar─âta venera╚Ťie fa╚Ť─â de cineva. [< fr. v├ęn├ęrer, it. venerare, cf. lat. venerari].
VENER├ü vb. tr. a ar─âta venera╚Ťie fa╚Ť─â de cineva sau de ceva; a stima ├«n cel mai ├«nalt grad. (< fr. v├ęn├ęrer, lat. venerari)
A VENER├ü ~├ęz tranz. (fiin╚Ťe sau lucruri) A trata cu dragoste sau admira╚Ťie exagerat─â; a respecta ├«n mod deosebit; a adora; a idolatriza; a diviniza; a zeifica; a deifica. /<fr. v├ęn├ęrer, lat. venerari
vener├á v. a avea venera╚Ťiune pentru cineva sau ceva.
*vener├ęz v. tr. (lat. v├ęneror, -├íri). Simt un ad├«nc respect religios: a venera un binef─âc─âtor.
VENERA vb. 1. a cinsti, a c├«nta, a elogia, a glorifica, a l─âuda, a m─âri, a omagia, a pream─âri, a preasl─âvi, a prosl─âvi, a sl─âvi, (rar) a apoteoza, a exalta, (├«nv.) a f─âli, a pohf─âli, a preac├«nta, a prea├«n─âl╚Ťa, a preal─âuda, a prear─âdica, a ridica, a slavoslovi. (S─â-i ~ pe eroii patriei.) 2. a adora, a diviniza, a idolatriza, (├«nv.) a cinsti, a sl─âvi. (├Ä╚Öi ~ so╚Ťia.)
VENERAT adj. 1. l─âudat, m─ârit, prea├«n─âl╚Ťat, prealuminat, pream─ârit, preasl─âvit, prosl─âvit, sl─âvit, (reg.) prealuminos, (├«nv.) preal─âudat, preaseninat. (~te Doamne!) 2. adorat, divinizat, idolatrizat, (├«nv.) cinstit. (Iubit─â ~.)

Venerat dex online | sinonim

Venerat definitie

Intrare: venera
venera conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: venerat
venerat adjectiv