venerat definitie

2 intrări

16 definiții pentru venerat

VENERÁ, venerez, vb. I. Tranz. A respecta în mod deosebit, a cinsti în cel mai înalt grad, a manifesta o prețuire profund respectuoasă pentru cineva sau ceva. – Din fr. vénérer, lat. venerari.
VENERÁ, venerez, vb. I. Tranz. A respecta în mod deosebit, a cinsti în cel mai înalt grad, a manifesta o prețuire profund respectuoasă pentru cineva sau ceva. – Din fr. vénérer, lat. venerari.
VENERÁ, venerez, vb. I. Tranz. A respecta în mod deosebit, a cinsti, a stima în cel mai înalt grad. Marinarii antichității venerau argonauții, ca pe adevărații precursori ai meșteșugului de a pluti cu pînze. C. PETRESCU, Î. I 15.
VENERÁT, -Ă, venerați, -te, adj. Respectat în mod deosebit; cinstit, stimat. În patria lui, [Maxim Gorki] e privit nu numai ca scriitorul venerat al unui popor de două sute de milioane de oameni, ci și ca unul din ctitorii noii vieți care a cuprins în tumultul ei pămînturile bătrînei Rusii. BOGZA, M. S. 92.
venerá (a ~) vb., ind. prez. 3 venereáză
venerá vb., ind. prez. 1 sg. veneréz, 3 sg. și pl. venereáză
VENERÁ vb. 1. v. glorifica. 2. v. adora.
VENERÁT adj. 1. v. preamărit. 2. v. adorat.
A venera ≠ a defăima, a detesta
VENERÁ vb. I. tr. A arăta venerație față de cineva. [< fr. vénérer, it. venerare, cf. lat. venerari].
VENERÁ vb. tr. a arăta venerație față de cineva sau de ceva; a stima în cel mai înalt grad. (< fr. vénérer, lat. venerari)
A VENERÁ ~éz tranz. (ființe sau lucruri) A trata cu dragoste sau admirație exagerată; a respecta în mod deosebit; a adora; a idolatriza; a diviniza; a zeifica; a deifica. /<fr. vénérer, lat. venerari
venerà v. a avea venerațiune pentru cineva sau ceva.
*veneréz v. tr. (lat. véneror, -ári). Simt un adînc respect religios: a venera un binefăcător.
VENERA vb. 1. a cinsti, a cînta, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, (rar) a apoteoza, a exalta, (înv.) a făli, a pohfăli, a preacînta, a preaînălța, a prealăuda, a prearădica, a ridica, a slavoslovi. (Să-i ~ pe eroii patriei.) 2. a adora, a diviniza, a idolatriza, (înv.) a cinsti, a slăvi. (Își ~ soția.)
VENERAT adj. 1. lăudat, mărit, preaînălțat, prealuminat, preamărit, preaslăvit, proslăvit, slăvit, (reg.) prealuminos, (înv.) prealăudat, preaseninat. (~te Doamne!) 2. adorat, divinizat, idolatrizat, (înv.) cinstit. (Iubită ~.)

venerat dex

Intrare: venera
venera conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: venerat
venerat adjectiv