velométru s. n., pl. velométre

VELOMÉTRU s.n. Anemometru pentru măsurarea directă a vitezei curentului de aer. [Et. incertă].

VELOMÉTRU s. n. anemometru pentru măsurarea directă a vitezei curentului de aer. (< fr. vélomètre)

VELO- „alergare, iuțeală, viteză”. ◊ L. velox „iute, rapid” > fr. vélo- > rom. velo-. □ ~ergometru (v. ergo-, v. -metru1), s. n., instrument cu care se măsoară cantitatea de energie consumată de organismul uman; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat folosit pentru măsurarea directă a vitezei curentului de aer.