VÉGA s. art. (ASTRON. n. pr.) (reg.) regina stelelor.

VÉGA s. f. câmp irigat în sudul Spaniei, pe care se obține o singură recoltă. (< sp. vega)

Vega m. V. Lope de Vega.

VEGA s. art. (ASTRON.) (reg.) regina stelelor.

VEGA 1. – b. (16 A I 196). 2. Vegea (Sd XXII; BG LIV 159). 3. Vegiu (ib), V și Văgă.