Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

39 defini╚Ťii pentru veche

VECHI, V├ëCHE, vechi, adj. 1. Care exist─â de mult timp, din alte vremuri; care ╚Ťine, dureaz─â, se face de mult─â vreme; f─âcut de mult. ÔŚŐ Lumea veche = a) societate disp─ârut─â sau pe cale de dispari╚Ťie; b) Antichitate; ╚Ť─ârile, locuitorii din Antichitate; c) nume generic care se d─â celor trei continente (Europa, Asia ╚Öi Africa) cunoscute p├ón─â la descoperirea Americii. Vorb─â veche = vorb─â mo╚Ötenit─â din timpuri ├«ndep─ârtate; maxim─â, zic─âtoare, proverb. ÔÖŽ (Despre limbi) Care s-a vorbit ├«ntr-o epoc─â ├«ndep─ârtat─â; care este cunoscut (╚Öi studiat) sub aspectul ei din trecut (deosebit de cel actual). ÔÖŽ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anilor trecu╚Ťi. ÔÖŽ (Despre alimente ╚Öi produse alimentare, farmaceutice etc.) Ob╚Ťinut, recoltat, preparat de prea mult─â vreme; care ╚Öi-a pierdut calit─â╚Ťile ini╚Ťiale; lipsit de gust; alterat, stricat. 2. Care a fost folosit mult ╚Öi este stricat, uzat. 3. (Rar) B─âtr├ón. ÔÖŽ Fig. ├«mb─âtr├ónit (├«nainte de vreme). ÔÖŽ Care exercit─â de mult─â vreme o profesie. 4. (Marc├ónd raportul dintre oameni) Cu care cineva are rela╚Ťii, se cunoa╚Öte de mult─â vreme. 5. Care a ├«ndeplinit ├«n trecut o anumit─â func╚Ťie, a avut o anumit─â ocupa╚Ťie etc. pe care n-o mai are ├«n prezent; fost. 6. (Despre fiin╚Ťe) Care a tr─âit ├«ntr-un trecut ├«ndep─ârtat; (despre obiecte, fenomene etc.) care a existat ├«ntr-o epoc─â anterioar─â; perimat. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. (├Änv.) Din vechi = din vechime, de demult. ÔÖŽ Care nu se mai folose╚Öte, nu mai prezint─â interes, ie╚Öit din uz. ÔÖŽ (Despre oameni) Cu concep╚Ťii ├«nvechite. ÔÖŽ (Substantivat, n.) Ceea ce nu mai corespunde timpului sau stadiului dintr-un moment dat, ceea ce este dep─â╚Öit, perimat, pe cale de dispari╚Ťie. ÔÇô Lat. pop. veclus (= vetulus).
VECHI, V├ëCHE, vechi, adj. 1. Care exist─â de mult timp, din alte vremuri; care ╚Ťine, dureaz─â, se face de mult─â vreme; f─âcut de mult. ÔŚŐ Lumea veche = a) societate disp─ârut─â sau pe cale de dispari╚Ťie; b) antichitate; ╚Ť─ârile, locuitorii din antichitate; c) nume generic care se d─â celor trei continente (Europa, Asia, Africa) cunoscute p├ón─â la descoperirea Americii. Vorb─â veche = vorb─â mo╚Ötenit─â din timpuri vechi; maxim─â, zic─âtoare, proverb. ÔÖŽ (Despre limbi) Care s-a vorbit ├«ntr-o epoc─â ├«ndep─ârtat─â; care este cunoscut (╚Öi studiat) sub aspectul ei din trecut (deosebit de cel actual). ÔÖŽ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anilor trecu╚Ťi. ÔÖŽ (Despre alimente ╚Öi produse alimentare, farmaceutice etc.) Ob╚Ťinut, recoltat, preparat de mult─â vreme; care ╚Öi-a pierdut calit─â╚Ťile ini╚Ťiale; lipsit de gust, alterat, stricat. 2. Care a fost ├«ntrebuin╚Ťat mult ╚Öi este stricat, uzat. 3. (Rar) B─âtr├ón. ÔÖŽ Fig. ├Ämb─âtr├ónit (├«nainte de vreme). ÔÖŽ Care exercit─â de mult o profesiune. 4. (Marc├ónd raportul dintre oameni) Cu care cineva are rela╚Ťii, se cunoa╚Öte de mult─â vreme. 5. Care a ├«ndeplinit ├«n trecut o anumit─â func╚Ťie, a avut o anumit─â ocupa╚Ťie etc. pe care n-o mai are ├«n prezent. 6. (Despre fiin╚Ťe) Care a tr─âit ├«ntr-un trecut ├«ndep─ârtat; (despre obiecte, fenomene etc.) care a existat ├«ntr-o epoc─â anterioar─â; perimat. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. (├Änv.) Din vechi = din vechime, de demult. ÔÖŽ Care nu se mai ├«ntrebuin╚Ťeaz─â, nu mai prezint─â interes, ie╚Öit din uz. ÔÖŽ (Substantivat, n.) Ceea ce nu mai corespunde timpului sau stadiului dintr-un moment dat, ceea ce este dep─â╚Öit, perimat, pe cale de dispari╚Ťie. ÔÇô Lat. pop. veclus (= vetulus).
VECHI, V├ëCHE, vechi, adj. 1. Care exist─â de mult timp, care este din alte vremuri sau s-a p─âstrat din trecut; care ╚Ťine, dureaz─â de mult timp; f─âcut de mult. Cazul lui Neagu deschidea ╚Öi ├«n inima lui o ran─â veche, pe care o crezuse vindecat─â. BART, E. 219. C├«ntecul ce-ades ╚Ťi-l c├«nt C├«nd te-adorm ├«n fapt de sar─â, Puiule, e-un c├«ntec sf├«nt. Vechi ╚Öi simplu de la ╚Ťar─â. IOSIF, V. 139. Sub vechile ruini... dorm at├«tea amintiri din istoria neamului. VLAHU╚Ü─é, R. P. 11. Se suie ├«n pod ╚Öi coboar─â de acolo un c─âp─âstru, un fr├«u, un bici ╚Öi o ╚Öa, toate colb─âite, sfarogite ╚Öi vechi ca p─âm├«ntul. CREANG─é, P. 194. ├Än satul Mirce╚Öti exista o bisericu╚Ť─â veche, durat─â ├«n lemn de stejar. ALECSANDRI, S. 6. Lumea veche = nume generic care se d─â Europei, Asiei ╚Öi Africii, considerate ├«n raport cu America. Vorb─â veche = vorb─â din b─âtr├«ni; maxim─â, zic─âtoare, proverb. Vorba veche: ┬źP─âre╚Ťii au urechi ╚Öi fere╚Ötile ochi┬╗. CREANG─é, P. 21. Legea veche (sau vechiul testament, scriptura veche, vechea scriptur─â) v. testament (2). Porcii lui Turcalete cre╚Öteau ╚Öi se ├«nmul╚Ťeau ca ├«n Vechiul Testament. GALACTION, O. I 291. ÔÖŽ (Despre limbi) Care este cunoscut (╚Öi studiat) sub aspectul din trecut (deosebit de cel actual). ÔÖŽ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anilor trecu╚Ťi. S├«nt ca vinul cel de Nicore╚Öti. Cu c├«t ├«i mai vechi, cu at├«ta-i mai bun. ALECSANDRI, T. I 93. ÔÖŽ (Despre alimente ╚Öi produse alimentare, farmaceutice etc.) Ob╚Ťinut, recoltat, preparat de (prea) mult─â vreme; p. ext. lipsit de gust, alterat, stricat. ÔÖŽ (Despre obiecte, mai ales despre haine) Care a fost ├«ntrebuin╚Ťat mult timp ╚Öi este uzat, stricat, tocit. Scoate un briceag vechi. DUMITRIU, N. 158. Hainele... s├«nt vechi ╚Öi ponosite. CREANG─é, P. 191. Fier vechi v. fier (2). ÔŚŐ Expr. A arunca (ceva) la fier (sau fiare) vechi v. fier (2). 3. ├Änaintat ├«n v├«rst─â, b─âtr├«n. Pe sub s─âlcii vechi, ├«ntr-o ap─â curat─â cu prundi╚Ö la fund... Bunicul a intrat cu cr├«snicul lui. SADOVEANU, N. F. 29. Cu sfetnici vechi de zile m─â-nt├«mpina╚Öi ├«n cale. EMINESCU, O. I 91. Spune-i babei la ureche C─â e╚Öti tineric─â veche. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 448. ÔŚŐ Expr. Garda veche (sau vechea gard─â) v. gard─â (1). ÔŚŐ Fig. ├Ämb─âtr├«nit (├«nainte de vreme). S─â te iubesc pe tine? Dar inima ta-i veche ╚śi generozitatea nu-nc├«nt─â-a ta ureche. BOLINTINEANU, O. 117. ÔÖŽ Care exercit─â de mult─â vreme o profesiune (╚Öi a c─âp─âtat mult─â experien╚Ť─â). Profesor vechi. Ôľş ├Äi dete ╚Öi pe vizitiul cur╚Ťii, om vechi... ╚Öi iute la slujb─â. ISPIRESCU, L. 104. 4. (Marc├«nd raportul dintre oameni) Cu care cineva are rela╚Ťii de mult─â vreme. Soldatul m─ârun╚Ťel... acela ├«n care mai credea ca ├«ntr-un prieten vechi. SAHIA, N. 74. Dracul de la poart─â, g├«ndind c─â e vreun mu╚Ötereu vechi de-a lor, deschide. CREANG─é, P. 309. ├Ämi este vechi du╚Öman, dar ├«ncai niciodat─â nu s-a ascuns. NEGRUZZI, S. I 141. 5. Care a ├«ndeplinit c├«ndva o anumit─â func╚Ťie sau a avut c├«nd va o anumit─â sarcin─â,,ocupa╚Ťie etc, (pe care n-o mai are ├«n prezent); fost. M-am dus la vechea mea gazd─â. NEGRUZZI, S. I 67. 6. (Despre fiin╚Ťe) Care a tr─âit ├«ntr-un trecut ├«ndep─ârtat (v. antic, arhaic); (despre obiecte, fenomene etc.) care a existat ├«ntr-o epoc─â anterioar─â; inactual, perimat. Are ca vechii boieri o vast-a str─âmo╚Öilor sal─â. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 29. Acele z├«ne ce str─âbat din timpurile vechi. EMINESCU, O. I 192. Romanii Din Dacia veche... ├«ntemeiat─â deosebite staturi. B─éLCESCU, O. II 12. Cei mai vechi ├«mp─âra╚Ťi ai Persiei. GORJAN, H. I 1. Stil vechi v. stil. Crai de curtea veche v. crai (2). Loc. adj. ╚Öi adv. Din vechi = din vechime, din str─âmo╚Öi, de demult. Casele mari, curate, ale me╚Öte╚Öugarilor sa╚Öi care din vechi mai st─âruiau ├«n t├«rgul acela. SADOVEANU, O. I 509. Str─âb─âtur─âm ├«n lung ╚Öi-n lat vestitele gr─âdini ale P├«ng─âna╚Ťilor, croite ╚Öi s─âdite mai din vechi de Neonil ╚Öi Varnava. HOGA╚ś, DR. II 22. Dup─â vremuri mul╚Ťi venir─â, ├«ncep├«nd cu acel oaspe Ce din vechi se pomene╚Öte. EMINESCU, O. I 147. ÔŚŐ Expr. Lumea veche = a) or├«nduire disp─ârut─â sau pe cale de dispari╚Ťie (din cauza institu╚Ťiilor, a mentalit─â╚Ťii etc. perimate). Visa d─âr├«marea lumii vechi, ├«ns─â era omul cel mai blajin din lume. SADOVEANU, E. 167. Este interesant a ne opri asupra unui personaj care reprezint─â trecerea de la lumea veche la cea nou─â. IBR─éILEANU, SP. CR. 43; b) lumea, antic─â; antichitatea. ÔÖŽ (Substantivat) Ceea ce nu mai corespunde timpului sau stadiului dintr-un moment dat, ceea ce este dep─â╚Öit, perimat, pe cale de dispari╚Ťie. Lupta dintre vechi ╚Öi nou. ÔÖŽ (Despre oameni) Cu concep╚Ťii ├«nvechite; reac╚Ťionar. Am dat votul pentru un om vechi, ├«n speran╚Ťa de a m─â numi pre╚Öedinte la tribunal. BOLINTINEANU, O. 457.
vechi adj. m., f. v├ęche, art. v├ęchea, g.-d. art. v├ęchii; pl. m. ╚Öi f. vechi; art. m. v├ęchii
V├ęchiul Testam├ęnt (parte a Bibliei) s. propriu n.
vechi adj. m., f. v├ęche, art. v├ęchea, g.-d. art. v├ęchii; pl. m. ╚Öi f. vechi, art. m. v├ęchii
V├ęchiul Testam├ęnt s. pr. n.
CALENDAR VÉCHI s. v. calendar iulian.
VECHI adj. 1. trecut. (Din timpurile ~.) 2. v. antic. 3. v. arhaic. 4. v. bătrânesc. 5. arhaic, (livr.) vetust. (Casa avea un aer ~.) 6. v. bătrân. 7. folosit, purtat, uzat. (Haine ~.) 8. v. uscat. 9. v. învechit. 10. v. arhicunoscut.
VECHI adj. v. bătrân, vârstnic.
VECHIUL TESTAMÉNT s. (BIS.) (înv.) palie.
Vechi Ôëá modern, nou, proasp─ât, recent
v├ęchi (-che), adj. ÔÇô Care dureaz─â de mult, antic. Mr., megl. veclÔÇÖu. Lat. v─Ľclus, form─â popular─â ├«n loc de v─Ľt┼şlus (Diez, I, 440; Cipariu, Gram., 47; Pu╚Öcariu 1868; REW 9291), cf. vegl. vieklo, it. vecchio, prov. vielh, fr. vieil, sp. viejo, port. vehl. ÔÇô Der. ├«nvechi (var. ├«nv. vechi), vb. refl. (a deveni vechi; a se uza, a se strica); vechime, s. f. (antichitate, timpuri vechi); vechitur─â, s. f. (antichitate; lucru vechi); vechie, s. f. (antichitate); str─âvechi, adj. (antic, durabil), cf. it. travecchiezza.
VECHI v├ęche (vechi) 1) (├«n opozi╚Ťie cu nou) Care este f─âcut demult; care este ├«n ├«ntrebuin╚Ťare de mult timp. Ora╚Ö ~. Hain─â veche. Cuv├ónt ~. ÔŚŐ Vorb─â veche vorb─â din b─âtr├óni; proverb. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anilor trecu╚Ťi. Gr├óu ~. Cartofi ~. ÔŚŐ Vin ~ vin av├ónd calit─â╚Ťi deosebite, datorit─â p─âstr─ârii ├«ndelungate. 3) (despre alimente, medicamente etc.) Care ╚Öi-a pierdut propriet─â╚Ťile pozitive; alterat; stricat. Carne veche. 4) (despre persoane) Care este cunoscut de mult─â vreme. Prieten ~. Colaborator ~. ÔŚŐ Lumea veche a) lume care a existat ├«n antichitate; b) or├ónduire social─â perimat─â. 5) ( mai ales despre speciali╚Öti) Care are experien╚Ť─â bogat─â ├«ntr-un domeniu de activitate; care activeaz─â de mult─â vreme. Medic ~. 6) Care vine din vechime; r─âmas din b─âtr├óni; b─âtr├ónesc. Idee veche. Metode ~. /<lat. veclus
Brosc─âu╚Ť (vechiu) m. comun─â ├«n Bucovina cu 3819 loc.
Curtea-Veche f. numele fostului palat în București al lui Const. Brâncoveanu.
Moldova-Veche (Muldava) f. comun─â rural─â ├«n Banat, jude╚Ťul Cara╚Ö-Severin, l├óng─â Dun─âre: 1500 loc. (din care o treime Rom├óni).
Târșor (Nou și Vechiu) n. numele a două comune în jud. Prahova cu o mânăstire zidită în 1672 de Antonie Vodă. Penitenciar militar.
vechiu a. 1. care exist─â de mult timp: un vechiu prieten vin vechiu, obiceiu vechiu; 2. uzat: haine vechi. [Lat. VETULUS].
├«nvech├ęsc v. tr. (d. vech─ş). Fac vech─ş: timpu ├«nveche╚Öte toate. V. refl. Devin vech─ş, m─â uzez: ha─şnele astea sÔÇÖa┼ş ├«nvechit. ─Čes din uz, m─â demodez: moda asta, cuv├«ntu acesta sÔÇÖa ├«nvechit. ÔÇô Vech─ş vechesc: s─â nu se vecheasc─â domnia (Cost. 1, 263). V. ├«mb─âtr├«nesc.
vech├ęsc, V. ├«nvechesc.
vech─ş, -che adj., pl. m. ╚Öi f. vech─ş (lat. pop. v─Ľclus, din *vetlus, v├ętulus, dim. d. v─Ľtus, v├ęteris, vech─ş; it. vecchio, pv. vielh, fr. vieux, cat. vell, sp. viejo, pg. velh. P. tl = cl, cp. cu a╚Öchie, aclaz, coclesc. V. v─âtu─ş, b─âtr├«n). Care e de mult timp (de ma─ş multe zile, an─ş, secule, evur─ş): jurnal vech─ş, vin vech─ş, cas─â veche, prieten vech─ş, obice─ş vech─ş, ora╚Ö vech─ş, popor vech─ş. Uzat, stricat de vechime: ha─şne vech─ş. V. antic, b─âtr├«n.
calendar vechi s. v. CALENDAR IULIAN.
cochii-vechi s. v. LICITAȚIE. MEZAT.
VECHI adj. 1. trecut. (Din timpurile ~.) 2. antic. (Lumea ~.) 3. arhaic, primitiv, str─âvechi. (Civiliza╚Ťii ~.) 4. b─âtr├«nesc, patriarhal, tradi╚Ťional. (Datini ~.) 5. arhaic, (livr.) vetust. (Casa avea un aer ~.) 6. b─âtr├«n, str─âvechi, (fig.) c─ârunt. (Prin codrii cei ~.) 7. folosit, purtat, uzat. (Haine ~.) 8. rece, tare, uscat. (Un coltuc de p├«ine ~.) 9. demodat, dep─â╚Öit, desuet, ├«nvechit, perimat, (livr.) vetust, (fam. fig.) fumat. (Practici ~.) 10. arhicunoscut, banal, dep─â╚Öit, ╚Ötiut, (rar) r─âscunoscut, (fam. fig.) fumat, r─âsuflat. (O glum─â ~.)
vechi adj. v. BĂTRÎN. VÎRSTNIC.
VECHIUL TESTAMENT s. (BIS.) (înv.) palie.
BEGA VECHE, rîu, afl. dr. al Begăi, pe terit. Iugoslaviei; 88 km. Izv. din Dealurile Lipovei. Cunoscut și sub numele de Beregsău sau Niraj.
BE╚śENOVA VECHE v. Dude╚Ötii Vechi.
CHILIA VECHE, com. ├«n jud. Tulcea, pe bra╚Ťul Chilia; 2.919 loc. (1991). Fabrici de br├«nzeturi ╚Öi de conserve din pe╚Öte. Mor─ârit; abator. Complex de cre╚Ötere a porcilor. Pe terit. ei a existat o veche cetate ridicat─â de bizantini la sf├«r╚Öitul sec. 10; ├«n ev. med., a avut un rol comercial ╚Öi strategic. St─âp├«nit─â de genovezi (mijlocul sec. 14), a intrat ├«nainte de 1372 sub autoritatea ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti; cucerit─â de Alexandru cel Bun, apoi din nou de ╚Üara Rom├óneasc─â (├«n 1447), a fost dob├óndit─â de ╚śtefan cel Mare ├«n 1465; ├«n 1479 a fost demantelat─â.
DUDE╚śTII VECHI, com. ├«n jud. Timi╚Ö, pe Aranca; 6.356 loc. (1995). Expl. de petrol ╚Öi gaze. Sta╚Ťie de c. f. P├ón─â ├«n 1965 s-a numit Be╚Öenova neche.
DUN─éREA VECHE, bra╚Ť navigabil al Dun─ârii inferioare, ├«ntre Giurgeni ╚Öi Br─âila, limit├ónd la E Balta Br─âilei. Prin el se scurg 20% din apele fl. Cunoscut ╚Öi sub numele de Bra╚Ťul M─âcin.
FRĂTĂUȚII VECHI, com. în jud. Suceava, pe râul Suceava; 4.880 loc. (1995).
LEATEA VECHE, com. ├«n jud. Bac─âu, situat─â ├«n culoarul Siretului, la confl. r├óului Bistri╚Ťa cu Siretul, la 6 km SE de municipiul Bac─âu; 3.895 loc. (2000). Halt─â de c. f. (├«n satul L.V.). Hidrocentral─â pe r├óul Bistri╚Ťa (Bac─âu II, 30 MW), ├«ntrat─â ├«n func╚Ťiune ├«n 1966. Cre╚Öterea bovinelor (├«n satul Radomire╚Öti). Legumicultur─â.
ORHEIU(L) VECHI, important sit arheologic ├«n Rep. Moldova, situat pe malul drept al r├óului R─âut, pe terit. localit─â╚Ťii Trebujeni. Ruinele ora╚Öului medieval Orhei (sec. 15-16), a c─ârui vatr─â s-a mutat ├«n sec. 16 pe locul Orheiului actual, ╚Öi ale t├órgului Movilova/Pe╚Ötere (sec. 17); ╚Öan╚Ťuri cu val de p─âm├ónt ╚Öi palisad─â, citadel─â de piatr─â incluz├ónd ÔÇ×palatul p├órc─âlabuluiÔÇŁ, dou─â biserici. Importante vestigii arheologice ├«ncep├ónd cu paleoliticul ╚Öi p├ón─â ├«n epoca Hoardei de Aur, c├ónd a fiin╚Ťat aici (p├ón─â ├«n 1369) un ora╚Ö oriental (moschee, bazar, ateliere me╚Öte╚Öug─âre╚Öti, trei b─âi publice, mausolee) identificat cu ÔÇ×Ora╚Öul NouÔÇŁ (Yangi ╚śehr/╚śehr al-djedid), atestat de emisiuni monetare de argint ╚Öi cupru datate ├«n perioada 1363-1369.
PISCU VECHI, com. ├«n jud. Dolj, situat─â ├«n SSV C. Desn─â╚Ťui, pe stg. Dun─ârii; 5.399 loc. (2003). Viticultur─â. Biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 19), ├«n satul Ghidici.
SIMERIA VECHE v. Simeria.
Vechiul Testament v. testament.
crai de curte veche expr. haimana.

Veche dex online | sinonim

Veche definitie

Intrare: vechi
vechi substantiv propriu neutru
Intrare: veche
veche