VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din sb. veće.

VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din scr. veće.

VECÉ2, veceuri, s. n. Closet. [Var.: vecéu s. n.] – Din pronunțarea românească a inițialelor w[ater] c[loset].

VECÉU s. n. v. vece2.

vecéu s. n. Closet. • pl. -uri. și vecé s. n./abr. de la w[ater] c[loset].[1]

véce s. f., g.-d. art. vécii; pl. veci

véce s. f., g.-d. art. vécii; pl. veci

VECÉ s. v. closet.

VECE s. closet, toaletă, (ieșit din uz) cabinet, (pop.) latrină, privată, (reg.) umblătoare, (Transilv.) budă, (înv.) baie, ieșitoare, retiradă, (turcism înv.) cheneaf.