vasalitate definitie

11 definiții pentru vasalitate

VASALITÁTE s. f. 1. (În Evul Mediu, în Apusul Europei) Ansamblul raporturilor sociale stabilite între membrii clasei dominante, pe baza acordării de către seniori vasalilor a unor feude, din care decurgeau obligații reciproce; calitatea de vasal. 2. Situație de dependență politică a unei țări față de alta, cu păstrarea autonomiei. – Din fr. vassalité.
VASALITÁTE s. f. 1. (În evul mediu, în apusul Europei) Ansamblul raporturilor sociale stabilite între membrii societății, pe baza acordării de către seniori vasalilor a unor feude, din care decurgeau obligații reciproce; calitatea de vasal. 2. Situație de dependență politică a unei țări față de alta, cu păstrarea autonomiei. – Din fr. vassalite.
VASALITÁTE s. f. Starea vasalului, calitatea de vasal. [Legea actuală] a desființat dijma care dă o idee de șerbire și de vasalitate. KOGĂLNICEANU, S. A. 166. Fig. Un act de vasalitate morală. CAMIL PETRESCU, T. II 37.
vasalitáte s. f., g.-d. art. vasalitắții
vasalitáte s. f., g.-d. art. vasalității
Vasalitate ≠ suzeranitate
VASALITÁTE s.f. Situația vasalului. [Cf. fr. vassalité].
VASALITÁTE s. f. 1. condiția de vasal. 2. sistem feudal bazat pe raportul de dependență între vasal și suzeran. 2. stare de servilitate, de dependență limitată. (< fr. vassalité)
VASALITÁTE f. 1) (în evul mediu) Ansamblu de raporturi sociale stabilite între membrii clasei dominante, bazate pe acordarea unor feude vasalilor de către seniori. 2) Situație de dependență politică a unei țări față de altă țară cu păstrarea autonomiei. [G.-D. vasalității] /<fr. vassalité
vasalitate f. condițiune de vasal.
*vasalitáte f. (fr. vassalité). Starea de vasal.

vasalitate dex

Intrare: vasalitate
vasalitate substantiv feminin (numai) singular