Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru variabil─â

VARI├üBIL, -─é, variabili, -e, adj. Care variaz─â; susceptibil de a se schimba; schimb─âtor. (Mat.) Cantit─â╚Ťi (sau m─ârimi) variabile = cantit─â╚Ťi (sau m─ârimi) susceptibile de a-╚Öi schimba valoarea fa╚Ť─â de altele, care r─âm├ón constante. ÔÖŽ (Mat.; substantivat, f.) Cantitate care ia succesiv diferite valori (├«n cursul unui calcul); p. gener. cantitate, element etc. care variaz─â. ÔÖŽ (Despre cuvinte) Care are forme diferite, care ├«╚Öi schimb─â termina╚Ťia. [Pr.: -ri-a-] ÔÇô Din fr. variable, lat. variabilis.
VARI├üBIL, -─é, variabili, -e, adj. Care variaz─â; susceptibil de a se schimba; schimb─âtor. ÔŚŐ (Mat.) Cantit─â╚Ťi (sau m─ârimi) variabile = cantit─â╚Ťi (sau m─ârimi) susceptibile de a-╚Öi schimba valoarea fa╚Ť─â de altele, care r─âm├ón constante. ÔÖŽ (Mat.; substantivat, f.) Cantitate care ia succesiv diferite valori (├«n cursul unui calcul); p. gener. cantitate, element etc. care variaz─â. ÔÖŽ (Despre cuvinte) care are forme diferite, care ├«╚Öi schimb─â termina╚Ťia. [Pr.: -ri-a] ÔÇô Din fr. variable, lat. variabilis.
VARI├üBIL, -─é variabili, -e, adj. (├Än opozi╚Ťie cu constant) Care variaz─â, se schimb─â, oscileaz─â; schimb─âtor. Raportul ├«ntre extensiunea sferei no╚Ťiunilor.. e ╚Öi variabil... fiind ├«ntr-un fel pentru un timp, se schimb─â ├«ntr-alt fel pentru alt timp, e deci un raport schimb─âtor. GHEREA, ST. CR. III 218. ÔŚŐ (Mat.) Cantit─â╚Ťi (sau m─ârimi) variabile = cantit─â╚Ťi (sau m─ârimi) susceptibile de a-╚Öi schimba valoarea fa╚Ť─â de altele constante. (Ec. pol.) Capital variabil v. capital.
VARIÁBILĂ, variabile, s. f. (Mat.) Cantitate care ia succesiv diferite valori în cursul unui calcul.
variábil (-ri-a-) adj. m., pl. variábili; f. variábilă, pl. variábile
variábilă (-ri-a-) s. f., g.-d. art. variábilei; pl. variábile
variábil adj. m. (sil. -ri-a-), pl. variábili; f. sg. variábilă, pl. variábile
VARIÁBIL adj. 1. v. mișcător. 2. v. neregulat. 3. v. schimbător. 4. v. fluctuant.
VARIABILĂ INDEPENDÉNTĂ s. (MAT.) argument.
Variabil Ôëá constant, invariabil, nevariabil, stabil
VARI├üBIL, ÔÇô ─é adj. 1. Care variaz─â, care are (mici) schimb─âri; schimb─âtor. 2. (Mat.) M─ârimi (sau cantit─â╚Ťi) variabile = m─ârimi (sau cantit─â╚Ťi) care ├«╚Öi pot schimba valoarea ├«n raport cu altele, denumite constante. // s.f. (Mat.) Cantitate nedeterminat─â, dar ├«n m─âsur─â a se identifica cu anumite cantit─â╚Ťi ale unei mul╚Ťimi. ÔÖŽ Element al limbajului formalizat reprezent├ónd un nume care semnific─â o clas─â ai c─ârei membri sunt denota╚Ťii s─âi posibili. ÔÖŽ (Statist.) Caracteristic─â put├ónd prezenta varia╚Ťie de la un element la altul al unei colectivit─â╚Ťi. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. variable, lat. variabilis].
VARI├üBIL, -─é I. adj. 1. care variaz─â; schimb─âtor. ÔŚŐ (despre cuvinte) care are forme flexionare, flexibil. ÔÖŽ capital ~ = parte a capitalului cheltuit─â pentru cump─ârarea for╚Ťei de munc─â. 2. (mat.) care variaz─â2 (I, 2). II. s f. 1. (mat.) m─ârime care ia succesiv diferite valori; element generic al unei mul╚Ťimi. 2. (inform.) element al limbajului formalizat reprezent├ónd un nume care semnific─â o clas─â ai c─ârei membri sunt denota╚Ťii s─âi posibili. 3. (stat.) caracteristic─â put├ónd prezenta varia╚Ťie de la un element la altul al unei colectivit─â╚Ťi. (< fr. variable, lat. variabilis)
VARI├üBIL ~─â (~i, ~e) (├«n opozi╚Ťie cu constant) 1) Care se schimb─â mereu; schimb─âtor; instabil. Timp ~. V├ónt ~. 2) (despre m─ârimi, cantit─â╚Ťi) Care poate varia; cu proprietate de a avea mai multe valori (├«n raport cu o valoare constant─â). 3) Care poate avea forme de realizare. /<lat. variabilis, fr. variable
VARI├üBIL─é ~e f. mat. M─ârime care poate c─âp─âta diferite valori numerice. ÔŚŐ ~ independent─â variabil─â a c─ârei valoare se poate schimba indiferent de valorile altei m─ârimi. /<lat. variabilis, fr. variable
variabil a. 1. care se schimb─â des: timp variabil; 2. se zice de vorbele a c─âror dezinen╚Ť─â variaz─â dup─â raportul gramatical. ÔĽĹ n. timp nesigur indicat de barometru.
*vari├íbil, -─â adj. (lat. variabilis). Schimb─âc─şos, care variaz─â: om, timp variabil. Gram. Care-╚Ö─ş schimb─â sufixu: cuv├«nt variabil. S. f. Mat. M─ârime care poate trece pin toate st─ârile, cuprinse or─ş nu ├«ntre anumite limite. Adv. ├Än mod variabil.
VARIABIL adj. 1. instabil, mi╚Öc─âtor, nestatornic, schimb─âtor. (Dune ~.) 2. instabil, neregulat, nestabil, schimb─âtor. (V├«nturi ~.) 3. capricios, inconstant, instabil, neconstant, nestabil, nestatornic, schimb─âcios, schimb─âtor, (reg.) tonatic, tonos, (fig. ) n─âzuros, (pop. fig.) b─âl╚Ťat. (O vreme ~.) 4. fluctuant, instabil, schimb─âtor, (fig.) oscilant. (Atitudine ~.)
VARIÁBIL, -Ă adj. (cf. fr. variable, lat. variabilis): în sintagma adjectiv variabil (v.).

Variabil─â dex online | sinonim

Variabil─â definitie

Intrare: variabil
variabil adjectiv
  • silabisire: va-ri-a-bil
Intrare: variabil─â
variabil─â substantiv feminin
  • silabisire: va-ri-a-bi-l─â