Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru vardist

gardist [At: CARAGIALE, T. II, 29 / V: (├«nv) gua~, gva~, va~ / Pl: ~i╚Öti / E: gard─â + -ist] 1 (├Än trecut) Agent de poli╚Ťie care f─âcea de paz─â pe str─âzile unui ora╚Ö Si: sergent de strad─â 2 (Reg) V─ât─â╚Öel de prim─ârie. 3 (├Än timpul Revolu╚Ťiei socialiste ruse din 1917; ├«s) ~ alb Contrarevolu╚Ťionar din garda (17) alb─â. 4 (├Äntre cele dou─â r─âzboaie mondiale, la noi ├«n ╚Ťar─â) Legionar Cf garda (19) de fier.
GARD├ŹST, gardi╚Öti, s. m. (├Än trecut) 1. Agent de poli╚Ťie care f─âcea de paz─â pe str─âzile unui ora╚Ö; sergent de strad─â. 2. Legionar. [Var.: (1) vard├şst s. m.] ÔÇô Gard─â + suf. -ist.
VARD├ŹST s. m. v. gardist.
GARD├ŹST, gardi╚Öti, s. m. (├Än trecut) 1. Agent de poli╚Ťie care f─âcea de paz─â pe str─âzile unui ora╚Ö; sergent de strad─â. 2. Legionar. [Var.: (1) vard├şst s. m.] ÔÇô Gard─â + suf. -ist.
GARD├ŹST, gardi╚Öti, s. m. (├Än trecut) 1. Agent poli╚Ťienesc care f─âcea de paz─â pe str─âzile unui ora╚Ö; gardian, sergent de strad─â. Semnale sf├«╚Öie timpanul prelung din gardist ├«n gardist. C. PETRESCU, C. V. 318. Se uit─â nedumerit la un gardist care cearc─â s─â-l opreasc─â, merge mereu de team─â s─â nu-╚Öi piard─â locul dintre ai s─âi ╚Öi nu ├«n╚Ťelege de ce s-a legat gardistul acesta de d├«nsul. SP. POPESCU, M. G. 45. ÔŚŐ Gardist alb v. alb. 2. Legionar (2). ÔÇô Variant─â: (1, ├«nvechit) vard├şst (SADOVEANU, O. VI 382) s. m.
VARDÎST s. m. v. gardist.
gard├şst s. m., pl. gard├ş╚Öti
gard├şst s. m., pl. gard├ş╚Öti
GARD├ŹST s. v. legionar.
GARD├ŹST s. v. gardian, paznic, p─âzitor, sergent.
VARD├ŹST s. v. gardian, sergent.
GARD├ŹST s.m. (├Än trecut) Sergent de strad─â. [Cf. germ. Gardist].
GARDIST, -Ă adj., s.m. și f. (În trecut) Membru al Gărzii de Fier; legionar2 [în DN]. [< gardă + -ist].
GARD├ŹST ~╚Öti m. ├«nv. Func╚Ťionar la poli╚Ťie av├ónd misiunea de a p─âstra ordinea public─â pe str─âzile unui ora╚Ö; sergent de strad─â. /gard─â + suf. ~ist
gardist m. agent poli╚Ťienesc, sergent de ora╚Ö.
vardist m. pop. gardist.
*gard├şst m., pl. ╚Öt─ş (din vardist ╚Öi gvardist, forme vech─ş, d. rus. gvardist, germ. gardist, soldat din gard─â. V. gard─â). Gardian, sergent de strad─â, p─âzitor al stradelor ora╚Öelor. Adept al unu─ş partid politic numit ÔÇ×gard─âÔÇŁ.
vard├şst, V. gardist.
GARDIST s. (POLITIC─é) legionar.
gardist s. v. GARDIAN. PAZNIC. P─éZITOR. SERGENT.
vardist s. v. GARDIAN. SERGENT.
gardist, gardi╚Öti s. m. poli╚Ťist
vardist, vardi╚Öti s. m. (├«nv.) agent de poli╚Ťie

Vardist dex online | sinonim

Vardist definitie

Intrare: gardist
gardist admite vocativul substantiv masculin
vardist substantiv masculin admite vocativul