Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 937855:

WÁRANT, wárante, s. n. Act eliberat celui ce înmagazinează o marfă în docuri sau în antrepozite și care poate fi negociat ca o poliță sau poate servi titularului ca garanție pentru obținerea unui împrumut. Pronunțat: varant.

Varant dex online | sinonim

Varant definitie