Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru varant

WAR├üNT, warante, s. n. Recipis─â eliberat─â celui care depune m─ârfuri ├«n p─âstrarea unui magazin general, constituind titlu de proprietate asupra m─ârfurilor ╚Öi folosind ca h├órtie de valoare ╚Öi la ob╚Ťinerea de credit pe gaj. ÔÇô Din fr., engl. warrant.
WAR├üNT, war├ínte, s. n. Act eliberat celui ce ├«nmagazineaz─â o marf─â ├«n docuri sau ├«n antrepozite ╚Öi care poate fi negociat ca o poli╚Ť─â sau poate servi titularului ca garan╚Ťie pentru ob╚Ťinerea unui ├«mprumut. [Pr.: var├ínt] ÔÇô Din fr., engl. warrant.
W├üRANT, w├írante, s. n. Act eliberat celui ce ├«nmagazineaz─â o marf─â ├«n docuri sau ├«n antrepozite ╚Öi care poate fi negociat ca o poli╚Ť─â sau poate servi titularului ca garan╚Ťie pentru ob╚Ťinerea unui ├«mprumut. Pronun╚Ťat: varant.
WAR├üNT, warante, s. n. Act eliberat celui ce ├«nmagazineaz─â o marf─â ├«n docuri sau ├«n antrepozite ╚Öi care poate fi negociat ca o poli╚Ť─â sau poate servi titularului ca garan╚Ťie pentru ob╚Ťinerea unui ├«mprumut. [Pr.: varant] ÔÇô Fr. warrant (< engl.).
waránt s. n., pl. waránte
waránt s. n., pl. waránte
WAR├üNT s.n. Recipis─â eliberat─â celui care depune m─ârfuri ├«ntr-un doc sau ├«ntr-un antrepozit ╚Öi care se poate negocia ca poli╚Ť─â sau poate servi ca garan╚Ťie pentru ob╚Ťinerea unui ├«mprumut. [Pron. va-rant. / < engl., fr. warrant].
WAR├üNT s. n. recipis─â, titlu de proprietate asupra m─ârfurilor, eliberat de antrepozitul ├«n care acestea sunt depuse, servind ca h├órtie de valoare, transmisibil─â ╚Öi negociabil─â, ╚Öi la ob╚Ťinerea de credit ├«n condi╚Ťii de gaj. (< fr., engl. warrant)
var├ínt (-turi), s. n. ÔÇô Punct de primire a m─ârfurilor comerciale la burs─â. Fr. (engl.) warrant.
WARÁNT ~e n. Recipisă eliberată celui care depune mărfuri în docuri sau în antrepozite și care poate fi folosită ca hârtie de valoare. /<engl., fr. warrant
warant n. recepis─â dat─â celui ce depune m─ârfuri ├«ntrÔÇÖun dock sau ├«n magazine publice: warantul se poate nego╚Ťia prin andosare.
*var├ínt n., pl. e sa┼ş ur─ş (fr. [d. engl.] warrant, care pe engl. ├«nseamn─â ÔÇ×garantÔÇŁ). Com. Adeverin╚Ťa dat─â celu─ş ce a depus marf─â ├«n docur─ş sa┼ş ├«n alt─â magazie special─â, care adeverin╚Ť─â se poate negocia ca ╚Öi poli╚Ťa.
*warránt, V. varant.

Varant dex online | sinonim

Varant definitie

Intrare: warant
warrant 2 pl. -uri substantiv neutru
varant 2 pl. -e substantiv neutru
warrant 1 pl. -e substantiv neutru
varant 1 pl. -uri substantiv neutru
warant substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: var├ínt
Intrare: varant
varant 1 pl. -uri substantiv neutru