vantură definitie

6 definiții pentru vantură

VANTÚRĂ, vanturi, s. f. (Constr.) Grindă la acoperișul unei case. – Cf. germ. Wanten.
VANTÚRĂ, vanturi, s. f. (Constr.) Grindă la acoperișul unei case. – Cf. germ. Wanten.
VANTÚRĂ, vanturi, s. f. Una din grinzile care susțin acoperișul casei. Lațuri ce se pun pe lîngă vânturi în scop de a depărta streșinile coperișului de pereți, ca să nu-i bată ploaia. PAMFILE, I. C. 438.
VANTÚRĂ s.f. (Constr.) Grindă la acoperișul unei case. [Cf. germ. Wanten].
VANTÚRĂ s. f. grindă la acoperișul unei case. (după germ. Want)
vántură (-ri), s. f. – Grindă. Germ. Wandrute, săs. Wandrud (Lacea, Dacor., IV, 785). În Trans.

vantură dex

Intrare: vantură
vantură substantiv feminin