Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru valorificare

VALORIFIC├ü, valorific, vb. I. Tranz. A pune ├«n valoare, a face s─â primeasc─â o anumit─â valoare; a scoate ├«n eviden╚Ť─â valoarea unui lucru; spec. a folosi ├«n procesul de produc╚Ťie anumite materii prime care duc la realizarea unor produse de valoare mai mare. ÔÖŽ A schimba o h├órtie de valoare sau un obiect cu contravaloarea lui ├«n bani. ÔÇô Valoare + suf. -ifica.
VALORIFIC├üRE, valorific─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a valorifica. ÔÇô V. valorifica.
VALORIFIC├ü, valor├şfic, vb. I. Tranz. A pune ├«n valoare, a face s─â primeasc─â o anumit─â valoare; a scoate ├«n eviden╚Ť─â valoarea unui lucru; (├«n special) a folosi ├«n procesul de produc╚Ťie anumite materii prime care duc la realizarea unor produse de valoare mai mare. ÔÖŽ A schimba o h├órtie de valoare sau un obiect cu contravaloarea lui ├«n bani. ÔÇô Valoare + suf. -ifica.
VALORIFIC├üRE, valorific─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a valorifica. ÔÇô V. valorifica.
VALORIFIC├ü, valor├şfic, vb. I. Tranz. A pune ├«n valoare, a face ca un lucru s─â-primeasc─â o anumit─â valoare. Eminescu are cel mai ├«nsemnat aport prin faptul c─â nimeni n-a valorificat ├«ntr-un mai mare grad artistic dec├«t el comorile literaturii populare. BENIUC, P. 18. Pu╚Ökin nu ├«nceteaz─â o clip─â de a comunica suflete╚Öte cu norodul, al c─ârui interpret se simte ╚Öi ale c─ârui produc╚Ťii le-a valorificat. SADOVEANU, E. 209. ÔÖŽ (Fin.) A schimba o h├«rtie de valoare sau un obiect cu contravaloarea sa ├«n bani.
VALORIFIC├üRE, valorific─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a valorifica; punere ├«n valoare. [Baba H├«rca] are o cov├«r╚Öitoare importan╚Ť─â prin valorificarea motivelor de muzic─â popular─â. SADOVEANU, E. 72. ÔÖŽ Transformarea unei h├«rtii de valoare sau unui obiect ├«n contravaloarea sa ├«n bani. Valorificarea unui cec.
valorific├í (a ~) vb., ind. prez. 3 valor├şfic─â
valorificáre s. f., g.-d. art. valorificắrii; pl. valorificắri
valorific├í vb., ind. prez. 1 sg. valor├şfic, 3 sg. ╚Öi pl. valor├şfic─â
valorificáre s. f., g.-d. art. valorificării; pl. valorificări
VALORIFIC├ü vb. 1. v. exploata. 2. a fructifica, (livr.) a valoriza. (╚śi-a ~ avantajul dob├óndit.)
VALORIFIC├üRE s. 1. exploatare. 2. fructificare, (livr.) valorizare. (~ unor condi╚Ťii favorabile.)
VALORIFIC├ü vb. I. tr. 1. A pune ├«n valoare ceva; a scoate ├«n relief valoarea unui ├«nscris, a unui obiect etc.; a valoriza. [P.i. valor├şfic, 3,6 -c─â. / dup─â fr. valoriser].
VALORIFIC├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a valorifica ╚Öi rezultatul ei; punere ├«n valoare. [< valorifica].
valorific├í vb.tr. a pune ├«n valoare ceva; a scoate ├«n relief valoarea unui ├«nscris, a unui obiect etc. ÔÖŽ a selecta din valorile anterioare ale culturii pe acelea care r─âspund noilor cerin╚Ťe ale epocii. ÔÖŽ a utiliza ├«n produc╚Ťie materii prime, materiale de o anumit─â valoare. ÔÖŽ a schimba un obiect, o h├órtie de valoare ├«n bani. (< valoare + -ifica)
*valor├şfic, a -├í v. tr. (d. valoare ╚Öi -fic caÔÇÖn edi-fic). Fac s─â valoreze, pun ├«n valoare, ├«ntrebuin╚Ťez: a valorifica o regiune, a-╚Ť─ş valorifica titlurile.
VALORIFICA vb. 1. a exploata. (A ~ resursele naturale.) 2. a fructifica. (╚śi-a ~ avantajul dob├«ndit.)
VALORIFICARE s. 1. exploatare. (~ unor resurse naturale.) 2. fructificare. (~ unor condi╚Ťii favorabile.)

Valorificare dex online | sinonim

Valorificare definitie

Intrare: valorifica
valorifica conjugarea I grupa I verb tranzitiv
Intrare: valorificare
valorificare substantiv feminin