Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

32 defini╚Ťii pentru valor─â

VALO├üRE, valori, s. f. I. 1. Proprietate a ceea ce este bun, dezirabil ╚Öi important; p. restr. lucrul bun, dezirabil, important ca atare (adev─ârul, binele, frumosul); importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, pre╚Ť, merit. ÔŚŐ Scar─â de valori = ierarhie a valorilor. Judecat─â de valoare = judecat─â normativ─â care enun╚Ť─â o apreciere. ÔŚŐ Loc. adj. De valoare = a) (despre lucruri) pre╚Ťios, scump, de pre╚Ť; valoros; b) (despre oameni) important, merituos; cu autoritate; valoros. ÔŚŐ Expr. A scoate (sau a pune) ├«n valoare = a ar─âta, a demonstra importan╚Ťa, calit─â╚Ťile esen╚Ťiale ale unei fiin╚Ťe, ale unui lucru, ale unui fenomen etc.; a scoate ├«n relief, a sublinia. ÔÖŽ (Concr.) Ceea ce este important, valoros, vrednic de apreciere, de stim─â (din punct de vedere material, social, moral etc.). ÔÖŽ (Concr.) Persoan─â vrednic─â de stim─â, cu ├«nsu╚Öiri deosebite. 2. Eficacitate, putere. Valoare nutritiv─â. II. 1. (Ec. pol.) Consumul de factori de produc╚Ťie necesar pentru ob╚Ťinerea de bunuri economice ╚Öi servicii. ÔŚŐ Valoare de ├«ntrebuin╚Ťare = capacitatea unui bun economic (materiale, servicii, informa╚Ťii) de a satisface o anumit─â necesitate a omului sau a societ─â╚Ťii. Valoare de schimb = raport cantitativ ├«n care se schimb─â dou─â bunuri economice. 2. (Concr.) Marf─â. 3. (Comer╚Ť, Fin.) Exprimare ├«n bani a pre╚Ťului unei m─ârfi sau al unei ac╚Ťiuni, al unui cec etc. ÔŚŐ Valoare comercial─â (sau de pia╚Ť─â) = pre╚Ťul fixat pe pia╚Ť─â la o anumit─â dat─â; curs. ÔÖŽ ├Änscris (cec1, cambie, obliga╚Ťiune etc.) reprezent├ónd un drept ├«n bani sau ├«n bunuri de alt─â natur─â. ÔŚŐ Valoare mobiliar─â = ├«nscris reprezent├ónd un drept asupra unor bunuri mobiliare (marf─â, bani etc.). Valoare imobiliar─â = ├«nscris reprezent├ónd un drept asupra unor bunuri imobiliare (cl─âdiri, p─âm├ónt etc.). ÔÖŽ Rentabilitate, productivitate. 4. (Mat., Fiz.) Num─âr asociat unei m─ârimi fizice (dup─â un anumit procedeu de m─âsurare), permi╚Ť├ónd compararea m─ârimii acesteia cu altele de aceea╚Öi natur─â. ÔŚŐ Valoare absolut─â = valoarea unei expresii matematice c├ónd nu se ╚Ťine seam─â de semnul (+ sau -) pe care ├«l are. ÔÖŽ Rezultat al unui calcul, al unei opera╚Ťii matematice etc. 5. (Muz.) Durata absolut─â sau relativ─â a unei note sau a unei pauze. 6. Efect ob╚Ťinut ├«n pictur─â prin al─âturarea a dou─â nuan╚Ťe diferite ale unui ton. 7. Sens, nuan╚Ť─â de sens a unui cuv├ónt. ÔÇô Din fr. valeur, lat. valor, -oris.
VALOR├ü, valorez, vb. I. Intranz. A avea sau a reprezenta o anumit─â valoare; a pre╚Ťui. ÔÇô Din valoare.
VALO├üRE, valori, s. f. I. 1. ├Änsu╚Öire a unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesit─â╚Ťilor sociale ╚Öi idealurilor generate de acestea; suma calit─â╚Ťilor care dau pre╚Ť unui obiect, unei fiin╚Ťe, unui fenomen etc.; importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, pre╚Ť, merit. ÔŚŐ Loc. adj. De valoare = a) (despre lucruri) pretios, scump, de pre╚Ť; valoros; b) (despre oameni) important, merituos; cu autoritate; valoros. ÔŚŐ Expr. A scoate (sau a pune) ├«n valoare = a ar─âta, a demonstra importan╚Ťa, calit─â╚Ťile esen╚Ťiale ale unei fiin╚Ťe, ale unui lucru, ale unui fenomen etc.; a scoate ├«n relief, a sublinia. ÔÖŽ (Concr.) Ceea ce este important, valoros, vrednic de apreciere, de stim─â (din punct de vedere material, social, moral etc.). ÔÖŽ (Concr.) Persoan─â vrednic─â de stim─â, cu ├«nsu╚Öiri deosebite. 2. Eficacitate, putere. Valoare nutritiv─â. II. 1. (Ec. pol.) Munc─â social─â necesar─â pentru producerea unei m─ârfi ╚Öi materializat─â ├«n marf─â. ÔŚŐ Valoare de ├«ntrebuin╚Ťare = proprietate a unui lucru de a satisface o anumit─â necesitate a omului sau a societ─â╚Ťii. Valoare de schimb = raport, propor╚Ťie ├«n care o anumit─â cantitate de marf─â de un anumit fel se schimb─â cu o cantitate de marf─â de alt fel. 2. (Concr.) Marf─â. 3. (Comer╚Ť, Fin.) Exprimare ├«n bani a costului unei m─ârfi sau a unei ac╚Ťiuni, a unui cec etc. ÔŚŐ Valoare comercial─â (sau de circula╚Ťie) = echivalent ├«n bani al unui bun sau al unei m─ârfi pe pia╚Ť─â; curs. ÔÖŽ ├Änscris (cec1, cambie, obliga╚Ťiune etc.) reprezent├ónd un drept ├«n bani sau ├«n bunuri de alt─â natur─â. ÔŚŐ Valoare mobiliar─â = ├«nscris reprezent├ónd un drept asupra unor bunuri mobiliare (marf─â, bani etc.). Valoare imobiliar─â = ├«nscris reprezent├ónd un drept asupra unor bunuri imobiliare (cl─âdiri, p─âm├ónt etc.). ÔÖŽ Rentabilitate, productivitate. 4. (Mat., Fiz.) M─ârime matematic─â asociat─â unei m─ârimi fizice (dup─â un anumit procedeu de m─âsurare), permi╚Ť├ónd compararea m─ârimii cu altele de aceea╚Öi natur─â. ÔŚŐ Valoare absolut─â = valoarea unei expresii matematice c├ónd nu se ╚Ťine seam─â de semnul (+ sau) pe care ├«l are. ÔÖŽ Rezultat al unui calcul, al unei opera╚Ťii matematice etc. 5. (Muz.) Durata absolut─â sau relativ─â a unei note sau a unei pauze. 6. Efect ob╚Ťinut ├«n pictur─â prin al─âturarea a dou─â nuan╚Ťe diferite ale unui ton. 7. Sens, nuan╚Ť─â de sens a unui cuv├ónt. ÔÇô Din fr. valeur, lat. valor, -oris.
VALOR├ü, valorez, vb. I. Intranz. A avea sau a reprezenta o anumit─â valoare; a pre╚Ťui. ÔÇô Din valoare.
VALO├üRE, valori, s. f. I. 1. Suma calit─â╚Ťilor care dau pre╚Ť unui lucru sau unei persoane; m─âsur─â, grad ├«n care cineva sau ceva e apreciat; importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, pre╚Ť, merit. Singur de obicei, cu ochii mici, ├«n dosul ochelarilor, mediteaz─â la adev─ârata valoare a operei de art─â. BACOVIA, O. 232. ├Än ┬źF─ât-Frumos, fiul iepei┬╗ e numai miraculos, ╚Öi bucata nu are valoare dec├«t numai pentru limb─â. IBR─éILEANU, S. 150. Omule, nu despre╚Ťul lucrurile, fie c├«t de nensemnate. Valoarea lor se m─âsoar─â cu nevoia ce ai de ele la un moment anume. CARAGIALE, O. III 197. ÔŚŐ Loc. adj. De valoare = a) (despre lucruri) pre╚Ťios, scump, de pre╚Ť; valoros. Iar ochii verzi pe c├«t se pare Smaragde dou─â de valoare. BENIUC, V. 68. Am g─âsit o carte literar─â veche de mare valoare. CARAGIALE, O. VII 169; b) (despre oameni) important, meritos; cu autoritate; valoros. Avem aici nevoie de un element de valoare. C. PETRESCU, R. DR. 90. Are ╚Öi un om de valoare dreptul s─â doreasc─â aceste pl─âceri. CARAGIALE, O. III 238. ÔŚŐ Expr. A scoate ├«n valoare = a ar─âta importan╚Ťa, calit─â╚Ťile esen╚Ťiale ale unei persoane sau ale unui lucru; a scoate ├«n relief, a sublinia. Profesorul... scoate ├«n valoare fiecare idee ├«nalt─â, subliniaz─â importan╚Ťa lui Pu╚Ökin ├«n cultura rus─â ╚Öi ├«n cultura universal─â. STANCU, U.R.S.S. 154. ÔÖŽ (De obicei cu determin─âri) Ceea ce este important, valoros, vrednic de apreciere, de stim─â (din punct de vedere moral, social etc.). Ap─âr─âtor al cauzei p─âcii, independen╚Ťei ╚Öi fericirii popoarelor, tineretul este interesat ├«n cunoa╚Öterea valorilor culturale ale diferitelor popoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 355, 1/2. ÔÖŽ (Concretizat) Persoan─â ├«nzestrat─â cu calit─â╚Ťi deosebite; fiin╚Ť─â sau lucru care are o anumit─â importan╚Ť─â. Partidul ╚Öi guvernul au hot─âr├«t ca toate valorile din trecut ale poporului nostru s─â fie ridicate la locul ce li se cuvine. SADOVEANU, E. 76. 2. Eficacitate, putere. Valoarea nutritiv─â a unui aliment. II. 1. (Ec. pol.) Expresie a muncii umane, socialmente necesar─â pentru producerea unei m─ârfi ╚Öi materializat─â ├«n aceast─â marf─â. Valorile m─ârfurilor s├«nt direct propor╚Ťionale cu timpul de munc─â cheltuit pentru producerea lor. MARX-ENGELS, O. A. I 438. ÔŚŐ Valoare de ├«ntrebuin╚Ťare = totalitatea ├«nsu╚Öirilor materiale care fac ca o marf─â s─â satisfac─â anumite nevoi ale omului. Utilitatea unui lucru este aceea care face din el o valoare de ├«ntrebuin╚Ťare. Dar aceast─â utilitate nu plute╚Öte ├«n aer. Determinat─â de propriet─â╚Ťile corpului m─ârfii, ea nu exist─â f─âr─â el ├«nsu╚Öi corpul m─ârfii, ca fierul, gr├«ul, diamantul etc., este deci o valoare de ├«ntrebuin╚Ťare, sau un bun. MARX, I 76. Valoare de schimb = raport, propor╚Ťie ├«n care o anumit─â cantitate de marf─â de un anumit fel se schimb─â cu o cantitate de marf─â de alt fel. Valoare a for╚Ťei de munc─â = valoarea mijloacelor de subzisten╚Ť─â necesare pentru ├«ntre╚Ťinerea muncitorului ╚Öi a familiei sale. Limita ultim─â sau limita minim─â a valorii for╚Ťei de munc─â o formeaz─â valoarea unei cantit─â╚Ťi de m─ârfuri, necesar─â ├«n fiecare zi, f─âr─â de care purt─âtorul for╚Ťei de munc─â, omul, nu-╚Öi poate re├«nnoi procesul de via╚Ť─â. MARX, C. I 181. ÔÖŽ (Concretizat) Bun economic; marf─â. P─âm├«ntul a devenit o valoare ├«ndoielnic─â, p├«n─â ce se vor l─âmuri situa╚Ťiile. REBREANU, R. I 257. 2. (Comer╚Ť; finan╚Ťe) Exprimare ├«n bani a costului unei m─ârfi sau a unei ac╚Ťiuni, a unui cec etc. Valoarea utilajelor cu care a fost ├«nzestrat─â economia na╚Ťional─â ├«n cursul primului cincinal reprezint─â peste 25 de miliarde de lei. GHEORGHIU-DEJ, R. 41. ÔŚŐ Valoare extrinsec─â v. extrinsec. Valoare intrinsec─â v. intrinsec. Valoare nominal─â v. nominal. Valoare real─â v. real. Valoare comercial─â (sau de circula╚Ťie) = echivalent ├«n bani al unui bun sau al unei m─ârfi pe pia╚Ť─â; pre╚Ť. Atunci valoarea terenurilor ar fi redevenit fabuloas─â. BOGZA, A. ├Ä. 69. ÔÖŽ ├Änscris (cec, cambie, obliga╚Ťiune etc.) reprezent├«nd un drept ├«n bani sau ├«n bunuri de alt─â natur─â. ÔŚŐ Valoare mobiliar─â = ├«nscris reprezent├«nd un drept asupra unor bunuri mobiliare (marf─â, bani etc.). Valoare imobiliar─â = ├«nscris reprezent├«nd un drept asupra unor bunuri imobiliare (cl─âdiri, p─âm├«nt etc.). ÔÖŽ Rentabilitate, productivitate. Valoare locativ─â v. locativ2. ÔŚŐ Expr. A pune ├«n valoare v. pune (8). 3. M─ârime matematic─â asociat─â (dup─â un anumit procedeu de m─âsurare) unei m─ârimi fizice. Valoare absolut─â = valoarea unei expresii matematice c├«nd nu se ╚Ťine seama de semnul (+ sau -) pe care ├«l are. 4. Durata unui sunet muzical (indicat─â prin desenul notei respective). 5. Sens (sau nuan╚Ť─â de sens) al unui cuv├«nt. A dat cuvintelor simple valori nou─â ╚Öi armonii surprinz─âtoare. SADOVEANU, E. 75. ÔÇô Variant─â: (regional) val├│r─â (╚śEZ. XII 176) s. f.
VALOR├ü, valorez, vb. I. Intranz. A avea sau a reprezenta o anumit─â valoare; a pre╚Ťui.
VALÓRĂ s. f. v. valoare.
valoáre s. f., g.-d. art. valórii; pl. valóri
valorá (a ~) vb., ind. prez. 3 valoreáză
valoáre s. f., g.-d. art. valórii; pl. valóri
valor├í vb., ind. prez. 1 sg. valor├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. valore├íz─â
VALO├üRE s. 1. (MAT.) (├«nv.) pre╚Ť. (Cifra 0 nu are adesea nici o ~.) 2. (MAT.) valoare absolut─â modul. 3. v. pre╚Ť. 4. v. curs. 5. v. bun. 6. v. putere. 7. putere, valabilitate. (Actul acesta are ~ de lege.) 8. v. sens. 9. eficacitate, putere. (~ nutritiv─â.) 10. calitate, ├«nsu╚Öire. (~ deosebit─â a unui produs de art─â.) 11. v. nivel. 12. v. capacitate. 13. merit, (├«nv.) vrednicie. (Lipsit de orice ~.) 14. v. importan╚Ť─â. 15. v. ├«nsemn─âtate. 16. v. seriozitate. 17. importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, (fig.) pre╚Ť. (~ cuv├óntului scris.) 18. importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, semnifica╚Ťie, sens, (fig.) pre╚Ť. (~ actului Unirii.)
VALOR├ü vb. 1. a face, a pre╚Ťui, (rar) a pre╚Ť─âlui, (pop.) a pl─âti. (Obiectul acesta ~ un milion de lei.) 2. v. pre╚Ťui.
Valoare Ôëá nonvaloare
VALO├üRE s.f. I. 1. Expresie a muncii umane materializat─â ├«ntr-o marf─â. ÔÖŽ Categorie economic─â proprie economiei bazat─â pe produc╚Ťia de m─ârfuri. 2. Sum─â de bani care reprezint─â echivalentul pre╚Ťului unei m─ârfi, unui cec, al unei ac╚Ťiuni etc. ÔÖŽ Rentabilitate, productivitate. 3. M─ârime matematic─â asociat─â unei m─ârimi fizice, potrivit unui anumit procedeu. 4. Durata unui sunet muzical. 5. Sensul sau folosirea gramatical─â a unui cuv├ónt. 6. (Pict.) Intensitatea unei culori. II. 1. Ansamblul calit─â╚Ťilor care fac un lucru bun, c─âutat, apreciat; ├«nsemn─âtate, importan╚Ť─â, pre╚Ť. 2. Suma ├«nsu╚Öirilor pozitive ale unui om; (concr.) om care ├«ntrune╚Öte calit─â╚Ťi deosebite. [Gen. -orii. / < fr. valeur, it. valore < lat. valor].
VALOR├ü vb. I. intr. A avea, a reprezenta o valoare; a pre╚Ťui. [< valoare].
VALO├üRE s. f. 1. ├«nsu╚Öire a unor obiecte, fenomene, fapte, idei de a corespunde trebuin╚Ťelor sociale ╚Öi idealurilor generate de acestea; suma calit─â╚Ťilor care dau pre╚Ť unui obiect, unei fiin╚Ťe, unui fenomen etc.; ├«nsemn─âtate, pre╚Ť, merit. ÔÖŽ judecat─â de ~ = judecat─â care enun╚Ť─â o apreciere; a pune ├«n ~ = a demonstra calit─â╚Ťile esen╚Ťiale ale unei fiin╚Ťe, ale unui lucru etc.; a valorifica. ÔŚŐ (concr.) ceea ce este important, valoros; om care ├«ntrune╚Öte calit─â╚Ťi deosebite. 2. eficiacitate, putere. 3. atribut al produselor-marf─â, respectiv al bunurilor care sunt produs al muncii, satisfac o anumit─â trebuin╚Ť─â sau sunt destinate schimbului, reprezent├ónd munca social─â necesar─â pentru producerea lor. ÔŚŐ (ec.) ─â m─ârfii = munc─â materializat─â ├«n marf─â, exprim├ónd raporturi sociale ├«ntre oameni. 4. m─ârime ├«n bani reprezent├ónd echivalentul pre╚Ťului unei m─ârfi, al unui cec, al unei ac╚Ťiuni etc. ÔŚŐ ├«nscris (cec, cambie, obliga╚Ťiune) reprezent├ónd un drept ├«n bani. ÔŚŐ rentabilitate, productivitate. 5. m─ârime matematic─â asociat─â unei m─ârimi fizice, dup─â un anumit procedeu, care permite compararea m─ârimii cu altele de aceea╚Öi natur─â. 6. durata unei note muzicale sau a unei pauze. 7. sens sau nuan╚Ť─â de sens a unui cuv├ónt. 8. (pict.) intensitate a unei culori. (< fr. valeur, lat. valor)
VALOR├ü vb. intr. a avea, a reprezenta o valoare; a pre╚Ťui. (< valoare)
valo├íre (-├│ri), s. f. ÔÇô Importan╚Ť─â, pre╚Ť, merit. Fr. valeur. ÔÇô Der. valora, vb. (a pre╚Ťui); valoriza, vb. (a da o anumit─â valoare); valorifica, vb. (a valoriza); valoros, adj., din fr. valeureux; devaloriza, vb., din fr. d├ęvaloriser; valut─â, s. f. (deviz─â), din it. valuta; valutar, adj. (referitor la valut─â).
valoare f. 1. c├ót pre╚Ťue╚Öte un lucru, o persoan─â: un obiect f─âr─â valoare, un om de mare valoare; 2. efect de comer╚Ť, bilet de banc─â (poli╚Ť─â, ac╚Ťiune, obliga╚Ťiune): are ├«n portofoliu valori pentru un milion; 3. ├«nsemnarea just─â a termenilor: valoarea unei vorbe.
valor├á v. 1. a fi de un pre╚Ť oarecare: stofa valoreaz─â o sut─â de lei; 2. fig. a fi de un merit oarecare.
*valo├íre f., pl. or─ş (lat. valor, d. val├ęre, a avea vigoare. V. validitate). C├«t valoreaz─â un lucru sa┼ş o persoan─â: ob─şect, om de mare valoare. ├Änsemnare exact─â a vorbelor: valoarea cuvintelor. Pl. H├«rti─ş de valoare (bilete de banc─â, poli╚Ťe, ac╚Ťiun─ş, obliga╚Ťiun─ş ╚Ö. a.). De valoare, de pre╚Ť, pre╚Ťios: ob─şect de valoare; capabil: om de valoare. A pune ├«n valoare, a face s─â valoreze.
*valor├ęz v. (d. valoare. Fr. se zice valoir, it. val├ęre). Am valoare, pre╚Ťu─şesc, fac: ├ícest cal, aceast─â tr─âsur─â valoreaz─â o mie de franc─ş.
VALOARE s. 1. (MAT.) (├«nv.) pre╚Ť. (Cifra 0 nu are nici o ~.) 2. cost, pre╚Ť. (~ a unei m─ârfi.) 3. curs. (~ dolarului.) 4. bun. (De╚Ťin─âtor de ~i.) 5. legalitate, putere, valabilitate, (├«nv.) t─ârie. (~ a unui ├«nscris.) 6. putere, valabilitate. (Actul acesta are ~ de lege.) 7. accep╚Ťie, con╚Ťinut, ├«nsemnare, ├«n╚Ťeles, semnifica╚Ťie, sens, (rar) semantic─â, semantism, (├«nv.) noim─â, sim╚Ť, t├«lc. (~ unui cuv├«nt.) 8. eficacitate, putere. (~ nutritiv─â.) 9. calitate, ├«nsu╚Öire. (~ deosebit─â a unui produs de art─â.) 10. calitate, nivel, (fig.) calibru, talie. (Spectacol de o ~ deosebit─â.) 11. capacitate, competen╚Ť─â, destoinicie, preg─âtire, pricepere, seriozitate, vrednicie, (├«nv. ╚Öi pop.) h─ârnicie, (├«nv.) practic─â, volnicie. (Profesionist de mare ~.) 12. merit, (├«nv.) vrednicie. (Lipsit de orice ~.) 13. importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, pondere. (Are o ~ redus─â ├«n ansamblu.) 14. importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate. (~ unei descoperiri.) 15. importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, seriozitate. (~ contribu╚Ťiei sale.) 16. importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, (fig.) pre╚Ť. (~ cuv├«ntului scris.) 17. importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, semnifica╚Ťie, sens, (fig.) pre╚Ť. (~ actului Unirii.)
VALORA vb. 1. a face, a pre╚Ťui, (rar) a pre╚Ť─âlui, (pop.) a pl─âti. (Obiectul acesta ~ o mie de lei.) 2. a pre╚Ťui, (fig.) a c├«nt─âri. (Opinia lui ~ mult.)
ira╚Ťional─â, valoare ~, valoare* rezultat─â din diviziunea (1) excep╚Ťional─â a duratelor* (triolet*, cvintolet*) etc. Termenul a fost ├«mprumutat din matematic─â pentru a defini raportul dintre divizorul obi╚Önuit al m─âsurilor* (2, cu multiplii s─âi, pentru cele binare*, 3, cu multiplii s─âi, pentru cele ternare*) ╚Öi un divizor str─âin (5, 7, 9 etc.) ap─ârut ocazional. Dar dac─â trioletele, sextoletele*, septoletele* etc. dau ├«ntr-adev─âr raporturi ira╚Ťionale (c─âci 2/3, 4/6, 4/7 nu pot fi exprimate prin frac╚Ťii zecimale finite), ├«n cazul duoletelor*, cvartoletelor* sau cvintoletelor, termenul de ÔÇ×ira╚ŤionalÔÇŁ e aplicat ├«ntr-un mod arbitrar, raporturile create (3/2, 3/4, 4/5) fiind, matematic vorbind ÔÇ×ra╚ŤionaleÔÇŁ.
valoare I. (it. valore; fr. valeur; germ. Wert; engl. value) (├«n sens larg) 1. Determinare a unei cantit─â╚Ťi sau raport cantitativ la nivelul unuia din urm─âtorii parametri ai sunetului muzical: ├«n─âl╚Ťime*, durat─â*, intensitate*. 2. V. acustic─â, v. determinat─â printr-o unitate de m─âsur─â extramuzical─â (Hz pentru frecven╚Ť─â*, respectiv ├«n─âl╚Ťime, secunda pentru durat─â, Db (v. bel) pentru intensitate etc.). 2. V. muzical─â, v. stabilit─â printr-o unitate de m─âsur─â proprie unuia din sistemele de organizare a ├«n─âl╚Ťimilor, duratelor, intensit─â╚Ťilor sunetelor muzicale. Astfel, v. ├«n─âl╚Ťimilor se atribuie ├«n func╚Ťie de la1 = 440 Hz; v. raporturilor dintre ├«n─âl╚Ťimi (intervale*) se stabilesc pe baza unor intervale-etalon, diferite de la un sistem intona╚Ťional la altul (ex.: cvinta* perfect─â ├«n sistemul pitagoreic, semitonul* diatonic ╚Öi cel cromatic ├«n sistemul Mercator-Holder, semitonul temperat ├«n sistemul egal temperat ÔÇô v. temperare etc.); v. de durate se determin─â prin raportare la unitatea ritmic─â etalon ÔÇô nota ├«ntreag─â; iar v. de intensitate se stabilesc ÔÇô cu anumit─â libertate ÔÇô ├«n func╚Ťie de o dinamic─â* (care consta ├«n ansamblul nuan╚Ťelor or├ónduite gradat). II. 1. (├«n sens restr├óns). Echivalentul grafic al duratei unui sunet sau pauze* muzicale, simbolizat─â prin forma notei sau a pauzei. V. este o determinare relativ─â a timpului de desf─â╚Öurare a sunetului (pauzei) considerat(e), indic├ónd asupra raportului temporal care se stabile╚Öte ├«ntre acesta (aceasta) ╚Öi unitatea-etalon; durata sa ÔÇ×absolut─âÔÇŁ este o m─ârime complex condi╚Ťionat─â de o seam─â de coordonate ale textului muzical concret c─âruia ├«i apar╚Ťine: m─âsur─â*, tempo (2), stil* etc. ÔÇô v. durat─â (I, 1, 2). 2. V. ad─âugat─â, ÔÇ×valoare scurt─â adi╚Ťionat─â unui ritm oarecare printr-o not─â, pauz─â sau punctÔÇŁ (O. Messiaen). Utilizarea v. ad─âugate a devenit un procedeu de varia╚Ťie tinz├ónd c─âtre ob╚Ťinerea unor structuri ritmice libere, emancipate fa╚Ť─â de m─âsur─â. V.: ritm; varia╚Ťie; sistem (II, 6).
APUD BONUM IUDICEM ARGUMENTA PLUS QUAM TESTES VALENT (lat.) ├«n fa╚Ťa unui judec─âtor bun, argumentele valoreaz─â mai mult dec├ót martorii ÔÇô Cicero, ÔÇ×De republicaÔÇŁ, I, 38, 59.
CONSCIENCIA MILLE TESTES (lat.) con╚Ötiin╚Ťa valoreaz─â c├ót o mie de martori ÔÇô Quintilian, ÔÇ×De institutione oratoriaÔÇŁ, 5, 11, 41.
LA VALEUR NÔÇÖATTEND PAS LE NOMBRE DES ANN├ëES (fr.) valoarea nu a╚Öteapt─â num─ârul anilor ÔÇô Corneille, ÔÇ×Le CidÔÇŁ, act. II, scena 2. Calit─â╚Ťile, ├«nsu╚Öirile nobile se pot afirma la orice v├órst─â.
VALO├üRE s. f. (< fr. valeur, < it. valore < lat. valor, -is): 1. sum─â a diverselor ├«nsu╚Öiri care caracterizeaz─â, dintr-un anumit punct de vedere, cuvintele, expresiile sau structurile dintr-un text; semnifica╚Ťie, de un anumit ordin, a cuvintelor, a expresiilor sau a structurilor dintr-o comunicare. Se poate vorbi astfel despre o v. lexical─â, despre o v. gramatical─â, despre o v. morfologic─â (substantival─â, adjectival─â, numeral─â, pronominal─â, nominal─â, verbal─â, adverbial─â, interjec╚Ťional─â, prepozi╚Ťional─â ╚Öi conjunc╚Ťional─â), despre o v. onomatopeic─â sau despre o v. stilistic─â a cuvintelor, a expresiilor sau a construc╚Ťiilor dintr-un text; despre o v. neutral─â a formelor i ╚Öi o neaccentuate ale pronumelui personal ├«n anumite expresii ╚Öi structuri (d─â-i cu bere, d─â-i cu vin..., a luat-o razna); despre o v. hortativ─â a conjunctivului ╚Öi a infinitivului prezent ├«n anumite situa╚Ťii (s─â pleci!, a nu se apleca ├«n afar─â!), despre o v. fundamental─â ╚Öi despre o v. secundar─â a unor timpuri; despre o v. condi╚Ťional─â, optativ─â sau poten╚Ťial─â a unei comunic─âri etc. 2. termen folosit ├«n sintagmele adverbe cu v. multiple, interjec╚Ťii cu v. multiple ╚Öi conjunc╚Ťii cu v. multiple (├«n opozi╚Ťie cu ÔÇ×adverbe specializateÔÇŁ, ÔÇ×interjec╚Ťii specializateÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×conjunc╚Ťii specializateÔÇŁ); ├«n sintagmele v. de ├«ntrebuin╚Ťare ale p─âr╚Ťilor de vorbire, v. rela╚Ťionale ale compara╚Ťiei (egalitatea ╚Öi inegalitatea), v. temporale ╚Öi v. modale la timpurile verbelor ╚Öi v. ale reflexivului (de reflexiv obiectiv, reciproc, posesiv, participativ, pasiv, dinamic, eventiv ╚Öi impersonal) ├«n cadrul diatezei reflexive la verb.
cârpă de valoare expr. (intl.) pânză.

Valor─â dex online | sinonim

Valor─â definitie

Intrare: valora
valora conjugarea a II-a grupa I verb intranzitiv
Intrare: valoare
valor─â substantiv feminin
valoare substantiv feminin