valida definitie

2 intrări

26 definiții pentru valida

VALÍD, -Ă, valizi, -de, adj. 1. (Despre oameni) Apt pentru muncă (sau pentru o anumită activitate); p. gener. sănătos. 2. (Despre o acțiune, un act, un contract) Care îndeplinește condițiile cerute de lege; valabil. – Din fr. valide.
VALIDÁ, validez, vb. I. Tranz. (Jur.) A confirma, a recunoaște valabilitatea, puterea juridică a unui act de procedură, a unui mandat electiv etc. – Din fr. valider.
VALÍD, -Ă, valizi, -de, adj. 1. (Despre oameni) Apt pentru muncă (sau pentru o anumită activitate); p. gener. sănătos. 2. (Despre o acțiune, un act, un contract) Care îndeplinește condițiile cerute de lege; valabil. – Din fr. valide.
VALIDÁ, validez, vb. I. Tranz. (Jur.) A confirma, a recunoaște valabilitatea, puterea juridică a unui act de procedură, a unui mandat electiv etc. – Din fr. valider.
VALÍD, -Ă, valizi, -de, adj. 1. (Despre oameni) Apt pentru muncă; (despre oameni și organe sau părți ale corpului lor) sănătos. Cînd Felix o privi mai bine în față, văzu că n-avea decît un ochi valid. CĂLINESCU, E. O. I 35. 2. (Despre acțiuni, convenții, acte) Care îndeplinește condițiile cerute de lege; valabil.
VALIDÁ, validez, vb. I. Tranz. (Cu privire la acte de procedură, la mandate elective etc.) A confirma, a recunoaște valabilitatea, puterea juridică. Alegerile au fost validate. ◊ Fig. Era... nevoie de un spirit critic care să cerceteze elementele culturii apusene și să valideze numai pe acele care... erau proprii pentru a pune în valoare energia și capacitățile romînești. IBRĂILEANU, SP. CR. 21.
valíd adj. m., pl. valízi; f. valídă, pl. valíde
validá (a ~) vb., ind. prez. 3 valideáză
valíd adj. m., pl. valízi; f. sg. valídă, pl. valíde
validá vb., ind. prez. 1 sg. validéz, 3 sg. și pl. valideáză
VALÍD adj. v. teafăr.
VALÍD adj. v. autentic, valabil.
VALIDÁ vb. v. confirma.
Valid ≠ infirm, invalid, nevalid
A valida ≠ a aboli, a abroga, a invalida
VALÍD, -Ă adj. 1. Sănătos, în putere, apt pentru muncă. ♦ (Bot.) Tare. 2. (Despre acte, acțiuni) Valabil. [Cf. fr. valide, lat. validus].
VALIDÁ vb. I. tr. A confirma valabilitatea unui act (mai ales a unor acte de procedură sau elective). [Cf. fr. valider, lat. validare].
VALÍD, -Ă adj. 1. sănătos, în putere, apt pentru muncă. 2. (bot.) tare. 3. (despre acte, tratate) capabil a produce efecte juridice, întrunind toate calitățile cerute de lege; valabil. (< fr. valide, lat. validus)
VALIDÁ vb. tr. 1. a confirma valabilitatea unui act de procedură, a unui mandat efectiv etc. 2. a verifica valabilitatea (unui test). (< fr. valider, lat. validare)
valid a. Jur. care împlinește condițiunile cerute de lege: contract valid.
validà v. a face valid: a valida o alegere.
*válid, -ă adj. (lat. válidus. V. invalid, valoare). Sănătos și robust: om válid. Fig. Jur. Valabil: contract valid. – Fals valíd (după fr.). Cp. cu pálid.
*validéz v. tr. (mlat. validare; fr. -ider). Jur. Fac valid, întăresc pin formalitățile legiĭ: a valida o alegere.
valid adj. v. AUTENTIC. VALABIL.
VALID adj. intact, întreg, neatins, nevătămat, sănătos, teafăr, zdravăn, (pop.) nestricat, (înv. și reg.) nebîntuit, (reg.) neted. (A scăpat ~ din accident.)
VALIDA vb. (JUR.) a confirma, a întări, a recunoaște. (L-a ~ în funcție.)

valida dex

Intrare: valid
valid adjectiv
Intrare: valida
valida conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv