Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru valen╚Ť─â

VAL├ëN╚Ü─é, valen╚Ťe, s. f. 1. (Chim.) Num─âr egal cu num─ârul de atomi de hidrogen (sau echivalen╚Ťi ai acestuia) cu care se poate combina un atom al unui anumit element sau al unui radical. ÔŚŐ Liniu╚Ť─â de valen╚Ť─â (╚Öi eliptic) = semn grafic care marcheaz─â ├«n formulele chimice leg─âtura dintre atomii moleculelor. ÔÖŽ For╚Ť─â de leg─âtur─â ├«ntre doi atomi ai unei molecule. 2. Fig. ├«nsu╚Öire, posibilitate (de dezvoltare). ÔÇô Din fr. valence.
VAL├ëN╚Ü─é, valen╚Ťe, s. f. 1. (Chim.) M─ârime care indic─â capacitatea de combinare a elementelor ╚Öi a radicalilor ╚Öi care reprezint─â num─ârul atomilor de hidrogen (sau de echivalen╚Ťi ai acestuia) cu care se poate combina atomul elementului sau radicalul respectiv. ÔŚŐ Liniu╚Ť─â de valen╚Ť─â (╚Öi eliptic) = semn grafic care marcheaz─â ├«n formulele chimice leg─âtura dintre atomii moleculelor. ÔÖŽ For╚Ť─â de leg─âtur─â ├«ntre doi atomi ai unei molecule. 2. Fig. ├Änsu╚Öire, posibilitate (de dezvoltare). ÔÇô Din fr. valence.
VAL├ëN╚Ü─é, valen╚Ťe, s. f. For╚Ť─â de leg─âtur─â ├«ntre doi atomi ai unei molecule. Ionii, dup─â cum se ╚Ötie, au diferite valen╚Ťe. MARINESCU, P. A. 55. ÔŚŐ (╚śi ├«n expr. Liniu╚Ť─â de valen╚Ť─â) Semn grafic care marcheaz─â leg─âtura ├«ntre atomii moleculelor ├«n formulele chimice.
val├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. val├ęn╚Ťei; pl. val├ęn╚Ťe
val├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. val├ęn╚Ťei; pl. val├ęn╚Ťe
VAL├ëN╚Ü─é s. (CHIM.) valen╚Ť─â auxiliar─â = valen╚Ť─â coordinativ─â, valen╚Ť─â secundar─â; valen╚Ť─â coordinativ─â v. valen╚Ť─â auxiliar─â; valen╚Ť─â primar─â = valen╚Ť─â principal─â; valen╚Ť─â principal─â v. valen╚Ť─â primar─â; valen╚Ť─â secundar─â = valen╚Ť─â auxiliar─â.
VAL├ëN╚Ü─é s.f. 1. For╚Ťa de leg─âtur─â dintre doi atomi ai unei molecule. ÔÖŽ Semn grafic care marcheaz─â aceast─â leg─âtur─â ├«n formulele chimice. 2. (Fig.) Valoare, semnifica╚Ťie; posibilitate (de dezvoltare). [Cf. fr. valence, it. valenza].
VAL├ëN╚Ü─é s. f. 1. m─ârime care arat─â num─ârul de atomi de hidrogen (sau echivalen╚Ťi ai acestuia) cu care se poate combina un atom al unui anumit element sau un radical. 2. (fig.) valoare, semnifica╚Ťie; posibilitate (de dezvoltare). 3. capacitate de combinare a unui cuv├ónt cu alte cuvinte, ├«n func╚Ťie de con╚Ťinutul no╚Ťional ╚Öi semantic al acestuia. (< fr. valence)
*val├ęn╚Ť─â f., pl. e (lat. valentio, putere, d. valere, a avea vigoare). Chim. Valoare ├«n combina╚Ťiune.
val├ęn╚Ť─â s.f. Termen ├«mprumutat din chimie, pentru a sugera c─â disponibilit─â╚Ťile de combinare a cuvintelor ╚Öi mecanismele lor de combinare func╚Ťioneaz─â dup─â un model asem─ân─âtor celui din chimie. Valen╚Ťa este un concept care caracterizeaz─â cuvintele ca unit─â╚Ťi sintactice (S. Stati, 1972) indic├ónd pentru fiecare cuv├ónt capacitatea lui de a stabili rela╚Ťii sintactice.
VAL├ëN╚Ü─é s. f. (cf. fr. valence, it. valenza): capacitate de combinare a unui cuv├ónt cu alte cuvinte, ├«n func╚Ťie de con╚Ťinutul no╚Ťional ╚Öi semantic al acestuia. ÔŚŐ ~ expres├şv─â: ├«nsu╚Öire, for╚Ť─â sau resurs─â intern─â a cuvintelor de a fi sugestive, plastice, vii, elocvente.

Valen╚Ť─â dex online | sinonim

Valen╚Ť─â definitie

Intrare: valen╚Ť─â
valen╚Ť─â substantiv feminin