vagotonie definitie

9 definiții pentru vagotonie

VAGOTONÍE, vagotonii, s. f. (Med.) Dezechilibru al funcționării sistemului nervos vegetativ parasimpatic. – Din fr. vagotonie.
VAGOTONÍE, vagotonii, s. f. (Med.) Dezechilibru al funcționării sistemului nervos vegetativ parasimpatic. – Din fr. vagotonie.
vagotoníe (anomalie) s. f., art. vagotonía, g.-d. art. vagotoníi, art. vagotoníei; pl. vagotoníi, art. vagotoníile
vagotoníe (anomalie constituțională) s. f., art. vagotonía, g.-d. vagotoníi, art. vagotoníei; pl. vagotoníi
VAGOTONÍE s. (FIZIOL.) parasimpaticotonie.
VAGOTONÍE s.f. Anomalie constituțională particulară, caracterizată printr-o sensibilitate specială a sistemului nervos autonom dirijat de pneumogastric. [< fr. vagotonie].
VAGOTONÍE s. f. tulburare neurovegetativă caracterizată printr-o sensibilitate specială a sistemului nervos autonom dirijat de penumogastric. (< fr. vagotonie)
VAGOTONIE s. (FIZIOL.) parasimpaticotonie.
VAGO- „nervul vag, nervul pneumogastric”. ◊ L. vagus „schimbător” > fr. vago-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. vago-. □ ~litic (v. -litic2), adj., care paralizează pneumogastricul; ~mimetic (v. -mimetic), adj., (despre substanțe) a cărei acțiune imită pe aceea a nervului vag; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a nervului vag; ~tonie (v. -tonie), s. f., tulburare neurovegetativă dominată de tonusul crescut al nervului vag.

vagotonie dex

Intrare: vagotonie
vagotonie substantiv feminin