vadră definitie

11 definiții pentru vadră

VÁDRĂ, vedre, s. f. 1. Veche unitate de măsură a capacității, folosită pentru lichide, echivalentă cu circa zece ocale (astăzi cu circa 10 litri). 2. Vas de lemn sau de metal cu care se scoate apa din fântână, în care se păstrează sau cu care se transportă diferite lichide. – Din sl. vĕdro.
VÁDRĂ, vedre, s. f. 1. Veche unitate de măsură a capacității, folosită pentru lichide, echivalentă cu circa zece ocale (astăzi cu circa 10 litri) 2. Vas de lemn sau de metal cu care se scoate apa din fântână, în care se păstrează sau cu care se transportă diferite lichide. – Din sl. vĕdro.
VÁDRĂ, vedre, s. f. 1. Unitate de măsură a capacității, echivalentă cu 10 ocale și folosită pentru lichide. L-a mîniat că i-a cerut să dea zece stupi și atîtea vedre de ceară datorie pentru doi ani în urmă. V. ROM. noiembrie 1953, 38. Caraiman... putea să înghiță în largele sale pîntece atîtea vedre cît și o butie de la Dealul Mare. ODOBESCU, S. III 14. Adă-o vadră de Cotnar! ALECSANDRI, P. P. 42. 2. Vas de lemn sau de metal cu care se scoate apă din fînțînă, în care se ține apă sau cu care se transportă diferite lichide. V. găleată, ciutură. Le venea vadra de apă pe o frînghie. DUMITRIU, N. 136. Ia Ileana vadra-n mînă... Și-apucară prin grădină... Prin grădină La fîntină. PAMFILE, CR. 89. Ad-o vadră, răspunse el, să mă duc eu să aduc apă. ISPIRESCU, L. 341. – Pl. și: vedri (STANCU, D. 28).
vádră (va-dră) s. f. g.-d. art. védrei; pl. védre
vádră s. f. (sil. -dră), g.-d. art. védrei; pl. védre
VÁDRĂ s. v. căldare, găleată.
vádră (-védre), s. f.1. Măsură de capacitate egală cu zece ocale sau cu 12,88 litri în Munt. și 15,2 litri în Mold.2. (Olt.) Găleată, căldare. – 3. Un anumit dans popular. – Megl. veadră. Sl. vĕdro (Miklosich, Lexicon, 120; Cihac, II, 442; Conev 63), cf. bg. vĕdro, sb., cr. vedro, rus. vedró, mag. veder, alb. vedrë ngr. βέδρον (Meyer, Neugr. St., II, 16). Este dubletul lui bedearcă, s. f. (strachină de lemn), în Trans., din mag. vederke < veder (Drăganu, Dacor., VIII, 135). – Der. vădrărit (var. vădrit, vedrit), s. n. (măsură de capacitate, dare pe vînzarea vinului, stabilită în Mold. în 1706).
vadră f. 1. găleată puțin adâncă: puț cu două vedre; 2. măsură de capacitate pentru lichide în valoare de zece ocale (15 sau 13 litri): vadră cu vadră face balerca AL.; 3. vas mare, hârdău. [Slav. VĬEDRO, urcior].
vádră și (Trans. des) veádră f., pl. vedre (vsl. bg. vĭedro [de unde și alb. vedră, ngr. Epir védra, turc. vedre, ung. veder], rudă cu vgr. ῾ydría, urcĭor). O veche măsură de capacitate p. lichide egală cu zece oca (în litri: 15,2 în Mold. și 12,88 în Munt. Înlocuită azĭ pin decalitru). Vasu cu care se măsura această cantitate. Olt. Găleată, cĭutură: un puț cu doŭă vedre.
védre, pl. d. vadră.
vadră s. v. CĂLDARE. GĂLEATĂ.

vadră dex

Intrare: vadră
vadră 2 pl. -i substantiv feminin
  • silabisire: va-dră
vadră 1 pl. -e substantiv feminin
  • silabisire: va-dră