VACUÓLĂ, vacuole, s. f. Cavitate situată în citoplasma celulelor, plină cu o soluție apoasă. [Pr.: -cu-o-] – Din fr. vacuole.

VACUÓLĂ, vacuole, s. f. Cavitate situată în citoplasma celulelor, plină cu o soluție apoasă. [Pr.: -cu-o-] – Din fr. vacuole.

VACUÓLĂ, vacuole, s. f. Cavitate a protoplasmei. Celulele nervoase prezentau formele de degenerescență. unele sufereau o atrofie pigmentară adesea cu formațiuni de vacuole. BABEȘ, O. A. I 165.

vacuólă (-cu-o-) s. f., g.-d. art. vacuólei; pl. vacuóle

vacuólă s. f. (sil. -cu-o-), g.-d. art. vacuólei; pl. vacuóle

VACUÓLĂ s.f. (Biol.) Cavitate din protoplasma celulelor plină cu un gaz sau cu un lichid. [Pron. -cu-o-. / < fr. vacuole, cf. lat. vacuus – gol].

VACUÓLĂ s. f. cavitate din protoplasma celulelor care conține suc celular, aer, substanțe de rezervă etc. (< fr. vacuole)