Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru vacuitate

VACUITÁTE s. f. (Livr.) Starea, însușirea a ceea ce este gol, vid. [Pr.: -cu-i-] – Din fr. vacuité, lat. vacuitas, -atis.
VACUITÁTE s. f. (Livr.) Starea, însușirea a ceea ce este gol, vid. [Pr.: -cu-i-] – din fr. vacuité, lat. vacuitas, -atis.
VACUITÁTE s. f. (Rar) Însușirea sau starea a ceea ce este gol, deșert, vid. – Pronunțat: -cu-i-.
vacuitáte (livr.) (-cu-i-) s. f., g.-d. art. vacuitắții
vacuitáte s. f. (sil. -cu-i-), g.-d. art. vacuității; pl. vacuități
VACUITÁTE s. v. vid.
VACUITÁTE s.f. Situația, însușirea a ceea ce este vid. [Pron. -cu-i-. / cf. fr. vacuité, lat. vacuitas].
VACUITÁTE s. f. situația, însușirea a ceea ce este vid. (< fr. vacuité, lat. vavuitas)
vacuitate s. v. VID.

Vacuitate dex online | sinonim

Vacuitate definitie

Intrare: vacuitate
vacuitate (numai) singular substantiv feminin
  • silabisire: va-cu-i-