Dicționare ale limbii române

4 definiții pentru vacubliț

vacublíț (-cu-bliț) s. n., pl. vacublíțuri
vacublíț s. n. (sil. -bliț), pl. vacublíțuri
VACUBLÍȚ s.n. (Fot.) Tip de lampă-fulger al cărei sistem de luminare este format dintr-un balon de sticlă umplut cu oxigen, în care se află o foiță subțire de magneziu (sau aluminiu) și o montură metalică cu ghivent. [Pl. -țuri. / < germ. Vakublitz].
VACUBLÍȚ s. n. (fot.) tip de lampă-fulger al cărei sistem de luminare este format dintr-un balon de sticlă umplut cu oxigen, în care se află o foiță subțire de magneziu și o montură metalică cu ghivent. (< germ. Vakublitz)

vacubliț definitie

vacubliț dex

Intrare: vacubliț
vacubliț substantiv neutru
  • silabisire: -bliț