văzut definitie

69 definiții pentru văzut

VĂZÚT1 s. n. (Înv. și reg.) Faptul de a vedea; capacitatea de a vedea; văz. – V. vedea.
VĂZÚT2, -Ă, văzuți, -te, adj. Care se vede; vizibil, clar. ♦ (Substantivat, f. pl.) Tot ceea ce se vede sau se poate vedea. – V. vedea.
VEDEÁ, văd, vb. II. I. 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) percepe cu ajutorul văzului. ◊ Loc. adv. Pe văzute = a) în fața tuturor, în mod deschis; b) cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. ◊ Expr. (Tranz.) A vedea lumina zilei = a se naște. (Fam.) Cum te văd și cum mă vezi = evident, clar, sigur, categoric. 2. Tranz. A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. 3. Tranz. A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ♦ Intranz. A pătrunde, a descifra (cu privirea). ♦ P. gener. A cerceta, a căuta. 4. Refl. A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. 5. Tranz. și refl. recipr. A (se) întâlni undeva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Să ne vedem sănătoși (sau cu bine)! formulă de salut la despărțire. ♦ Tranz. A vizita. 6. Intranz. A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ♦ Tranz. (Pop.) A ajuta. 7. Tranz. A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. II. 1. Tranz. A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. Expr. Ce să vezi? sau ce să vadă? formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ♦ A lua în considerație; a considera, a socoti. Expr. A fi bine văzut = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). 2. Tranz. A înțelege, a pricepe. ♦ A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. 3. Refl. impers. A părea, a se arăta. ◊ Expr. Se vede că... sau se vede treaba (ori lucrul) că... = e probabil, pesemne. 4. Intranz. (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți. ♦ (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. – Lat. videre.
VĂZÚT2, -Ă, văzuți, -te, adj. Care se vede; vizibil, clar. ♦ (Substantivat, f. pl.) Tot ceea ce se vede sau se poate vedea. – V. vedea.
VĂZÚT1 s. n. (Înv. și reg.) Faptul de a vedea; capacitatea de a vedea; văz. – V. vedea.
VEDEÁ, văd, vb. II. I. 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) percepe cu ajutorul văzului. ◊ Loc. adv. Pe văzute = a) în fața tuturor, în mod deschis; b) cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. ◊ Expr. (tranz.) A vedea lumina zilei = a se naște. (Fam.) Cum te văd și cum mă vezi = evident, clar, sigur, categoric. 2. Tranz. A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. 3. Tranz. A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ♦ Intranz. A pătrunde, a descifra (cu privirea). ♦ P. gener. A cerceta, a căuta. 4. Refl. A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. 5. Tranz. și refl. recipr. A (se) întâlni undeva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Să ne vedem sănătoși (sau cu bine)! formulă de salut la despărțire. ♦ Tranz. A vizita. 6. Intranz. A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ♦ Tranz. (Pop.) A ajuta. 7. Tranz. A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. II. 1. Tranz. A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. ◊ Expr. Ce să vezi? sau ce să vadă? formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ♦ A lua în considerație; a considera, a socoti. ◊ Expr. A fi bine văzut = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). 2. Tranz. A înțelege, a pricepe. ♦ A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. 3. Refl. impers. A părea, a se arăta. ◊ Expr. Se vede că... sau se vede treaba (ori lucrul) că... = e probabil, pesemne. 4. Intranz. (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți. ♦ (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. – Lat. videre.
VĂZÚT1 s. n. (Învechit și regional) 1. Faptul de a vedea; văz, vedere. Cu văzutul ați văzut Zînișoara munților? ALECSANDRI, P. I 102. Scriitorii vor a pătrunde la inimă, la auzul și la văzutul romînului. RUSSO, S. 69. Nopțile tale încîntă auzul, ziua farmecă văzutul... mîndră mea țară. id. O. 22. Iubește-mă din văzut, Dacă nu mă poți mai mult. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 47. ◊ Expr. Din văzute = văzînd. 2. (Rar) Vizită. Împăratul au mai mers încă... la primblat și în văzute. SBIERA, P. 108. – Formă gramaticală: (în expr.) văzute.
VĂZÚT2, -Ă, văzuți, -te, adj. 1. Care se vede; vizibil, clar, limpede. Peste dumbravă se întindea o ușoară pîclă viorie, abia văzută. SADOVEANU, O. I 52. Fig. Că au fost romîni... între «pecenegii» bizantinilor era văzut pentru orice minte neprevenită. IORGA, E. II 257. (Substantivat, la pl.) Ei își închipuiră că trebuie să fie cineva care a făcut toate văzutele și nevăzutele. ISPIRESCU, la CADE. Văd o mulțime nenumărată de văzute și nevăzute. CREANGĂ, P. 243. ◊ Loc. adv. Pe văzute = a) în fața tuturor, de față cu toți; b) cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. 2. Fig. Care atrage vederea; strălucitor. Nu-i nici una Ca luna de luminoasă Și ca puica de frumoasă Și ca luna de văzută Și ca puica de plăcută. ȘEZ. VII 112. ♦ Care se bucură de considerație, de stimă, de apreciere. Abu-Hasan: e om văzut în partea locului, măcar cine li cunoaște casa. CARAGIALE, O. III 71.
VEDEÁ, văd și (regional) văz, vb. II. I. 1. Tranz. A percepe cu ajutorul văzului. Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. IOSIF, V. 41. Rada, cînd o vezi, te fură Cu necontenitul zîmbet. COȘBUC, P. I 95. Nepoate, mai văzut-ai pietre nestimate așa de mari? CREANGĂ, P. 217. ◊ (Cu subiectul «ochii») Ce-mi văzură ochii! Verișoara cu Pîlciu! Închiși într-un dulap! Prin întuneric! ALECSANDRI, T. 58. ◊ Expr. A vedea lumina zilei v. lumină. A nu avea ochi să vezi pe cineva v. ochi (I 1). A nu-și (mai) vedea capul de... v. cap1 (II). A nu vedea lumea înaintea ochilor v. ochi (I 1). Cînd mi-oi vedea ceafa v. ceafă. A vedea stele verzi v. stea (II). Cum te văd și mă vezi = evident, clar, sigur. A vedea în ce apă (sau ape) se adapă (sau se scaldă) cineva v. apă (2). ◊ Absol. Ca să vedem mai bine, ne urcăm pe linia ferată. STANCU, D. 125. S-a stîrnit un vifor cumplit... de nu vedeai nici înainte, nici înapoi. CREANGĂ, P. I 143. Băiatul meu... nu vede tocmai bine de un ochi. ȘEZ. IV 231. (Expr.) Cît vezi cu ochii (sau cu ochiul) v. ochi (I l). N-aude, n-a vede, n-a greul pămîntului v. auzi (1). A vedea ca prin ciur v. ciur. Văzînd și făcînd v. face (VI 1). A nu vedea de nas v. nas.Refl. Am un lup cu ochii sfecliți, de te vezi printr-înșii (Oglinda). GOROVEI, C. 256. ◊ Refl, pas. Parcă-i oaste Cum se văd în șir pe coaste Sutele de clăi. COȘBUC, P. II 16. Se vedeau nemișcați doi ochi de jaratec. EMINESCU, N. 23. Printre sucmane se vedeau amestecate multe surtuce. RUSSO, O. 56. ◊ Refl. reciproc. (Cu pronunțare regională) A fost o seară și o parte din noapte o negură atît de deasă, că nu se putea videa om cu om la un pas. ALECSANDRI, S. 240. ◊ Refl. impers. Ia mai dă-te oleacă pe jos, pînă se mai vede. CREANGĂ, O. A. 125. Slab că se vedea printr-însul. RUSSO, O. 48. Răsai, lună, mai degrabă, Să se vadă prin livadă. HODOȘ, P. P. 50. 2. Tranz. A fi de față la desfășurarea unui eveniment, a unei întîmplări; a asista, a fi martor. Cîte n-am văzut și eu De atunci pe lume. COȘBUC, P. I 262. De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut, cumplită pătăranie ne-ar mai auzi urechile. CREANGĂ, P. 119. Astfel drepții ar zice, de ar vedea-mplinite, Cîte într-al tău nume ne sînt făgăduite. ALEXANDRESCU, M. 5. ◊ Refl. impers. Nu se mai văzuse și nu se mai auzise de cînd lumea și pămîntul. CREANGĂ, P. 159. 3. Tranz. A se convinge de ceva cercetînd, examinînd (cu oricare din simțuri sau pătrunzînd cu mintea). Mă pipăia la braț ca să-mi vadă bătaia vinelor. GANE, N. II 116. Mă duc să văd, nu mi-a picat ceva la turbincă. CREANGĂ, P. 300. De nu vrei să mă crezi, vezi ce zice Balzac în Papa Gobsec. NEGRUZZI, S. I 49. Să aruncăm dar o ochire asupra trecutului acestei nații și să vedem ce a făcut în acești optsprezece secoli. BĂLCESCU, O. II 11. Uită-te de vezi paingul în umbrita sa chilie. CONACHI, P. 269. Mă dusei miercurea-n tîrg Să văz boii cum se vînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 97. Vedea limpede în gîndul boierului. SADOVEANU, O. VII 63. ◊ Refl. impers. La treabă se vede omul ce poate. CREANGĂ, O. A. 189. 4. Refl. A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. Cînd mă văd în prada sorții, Plîng. COȘBUC, P. I 265. Atunci ea deodată s-a văzut încinsă cu un cerc zdravăn de fier peste mijloc. CREANGĂ, P. 88. Cînd se văzură copleșiți de numărul dușmanilor, se traseră în munții Carpați. BĂLCESCU, O. II 12. 5. Tranz. A întîlni pe cineva. Și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n viață să nu te văd pe tine. EMINESCU, O. I 92. Hei!... bine v-am găsit, bine v-am văzut, cinstiți boieri și cavaleri de toată mîna, și mai mari și mai mijlocii și mai mici. ALECSANDRI, T. 95. ◊ Refl. reciproc. Dar poate or ști alții cu care soțid dumitale s-a văzut după aceea. SADOVEANU, B. 199. Feciorii craiului și fetele împăratului nu se văzuse niciodată. CREANGĂ, P. 183. La liberarea lui din închisoare și din armată el a devenit unul din tinerii cu cari mă vedeam mai des. GHICA, S. A. 140. ◊ Expr. Să ne vedem sănătoși (sau cu bine)! formulă de salut, la plecare. Sărutînd-o pe frunte, îi zise... Să ne vedem sănătoși! ISPIRESCU, L. 18. Adio – să ne vedem sănătoși. ALECSANDRI, S. 47. ♦ A vizita. N-ar fi oare păcat să nu văd la Moscova tot ceea ce cred eu că se poate vedea în timpul ce ne este hărăzit să-l petrecem aici? STANCU, U.R.S.S. 53. Mă voi duce dară să-mi mai văz o dată părinții și apoi m-oi întoarce ca să nu mă mai duc niciodată. ISPIRESCU, L. 8. 6. Intranz. (Mai ales la imperativ) A avea grijă, a se îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). Vezi de găini, să nu se culce flămînde, și scoală pe argat. SADOVEANU, B. 31. O ține pe lîngă casă, să-i vadă de copii. REBREANU, I. 15. Ne ducem să vedem de boi și de sanie, și-om da pe la tine mai acuși. MIRONESCU, S. A. 34. ◊ Expr. A-și vedea de treabă = a se ocupa de treburile personale; a nu se amesteca în treburile altora. Da ce vrei, mări Cătălin? Iadu-t’ de-ți vezi de treabă. EMINESCU, O. I 174. Pînă vaca-o paște iarbă, Hai să ne vedem de treabă. TEODORESCU, P. P. 342. A(-și) vedea de coada măturii (sau de fuse și mosoare) = a se ocupa de treburile casei, ale gospodăriei. Șezi acasă... răspunse împăratul, de vezi de coada măturii. ISPIRESCU, L. 14. Șezi acasă de-ți vezi de fuse și mosoare. id. ib. 14. A-și vedea de drum v. drum (2). ♦ (Numai la imperativ, servind ca îndemn sau ca avertisment) Bagă de seamă, fii cu grijă. Vezi de te silește că, uite, avem oaspeți. SADOVEANU, O. I 44. Amice, vezi să nu păți și tu ca simigiul. ODOBESCU, S. III 10. ◊ (Cu valoare de interjecție, pentru a atrage atenția asupra celor ce urmează) Vezi, de-atunci eu alergai, lumile de-a rîndul. COȘBUC, P. I 260. Vezi? Tot de noroc să se plîngă omul. CREANGĂ, P. 91. Ei, vezi, mă rog, ce nătărău. DONICI, P. 78. ♦ Tranz. (Popular) A ajuta. Să îngrijească de noi, Să ne vază la nevoi. TEODORESCU, P. P. 141. 7. Tranz. A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. Am văzut mult bine de pe urma bărbatului dumitale. CARAGIALE, P. 100. ♦ A avea în posesie; a poseda. Prepeleac... se chitea cum ar face să vadă banii acasă la dînsul. CREANGĂ, P. 49. Bani n-am mai văzut de-un secol, vin n-am mai băut de-o lună. EMINESCU, O. P 46. II 1. Tranz. A-și da seama, a remarca, a observa. Unde văd că nu sînt binevenit, mă retrag. DUMITRIU, N. 37. Se bucura văzînd emoția lui Titu. REBREANU, R. I 54. Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană... trebuie să-și bată joc de casa mea? CREANGĂ, P. 28. ◊ Expr. Ce să vezi (sau ce să vadă), formulă expletivă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. Cînd, ce să vezi d-ta? deodată îl apucă un dor de tată-său. ISPIRESCU, L. 8. Cînd se uită mai bine, ce să vadă? CREANGĂ, P. 147. ◊ Absol. Dumneata, moșule, cum vedem noi, cauți pricină. CREANGĂ, P. 82. ♦ A lua în considerare; a considera, a socoti. Tu vezi ce sînt eu astăzi, iar nu ceea ce am fost. ALECSANDRI, T. II 123. Pe care îl voi vedea cu mai multă plecare către învățătura lucrurilor celor bune... DRĂGHICI, R. 60. ◊ Expr. A fi bine văzut = a fi apreciat. Om așezat și foarte bine văzut de toată obștea. CARAGIALE, S. 67. 2. Tranz. A înțelege, a pricepe. Nu văd ce rost au toate întrebările astea. BARANGA, I. 186. Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt. EMINESCU, O. I 137. Am avut prilej a vedea și a ne dovedi nepotrivirea doctrinilor nouă a limbii cu firea duhului, cu nevoile și cu obiceiurile neamului. RUSSO, O. 79. ♦ A imagina, a-și închipui; a interpreta. Prea vede însă lucrurile în negru. BARANGA, I. 182. Așa am văzut eu lucrurile și cred că le-am văzut bine. C. PETRESCU, V. 107. ◊ (Intranz., în expr.) A vedea departe = a prevedea. Poate, dar azi tot el stă mai bine ca noi toți! Asta înseamnă, că a știut să vadă departe. DEMETRIUS, C. 12. 3. Refl. impers. A părea, a se arăta. Cel mic se vedea a fi mai isteț decît cei doi mai mari. ISPIRESCU, L. 313. De treabă tînăr se vedea acela. DRĂGHICI, R. 8. ◊ Expr. Se vede că... sau se vede treaba (sau lucrul) = e probabil, pesemne. De ce nu vrea să-i spună ei ce are pe suflet? O crede tot copilă, se vede. VLAHUȚĂ, O. A. III 88. Se vede lucru că și moș Nichifor era făcut pe drumuri. CREANGĂ, P. 112. Se vede că ești născută în codru. – Ai ghicit. ALECSANDRU, V. I 432. – Perf. s. pers. 1 pl. și: (învechit) văzum (EMINESCU, O. I 208).
văzút s. n.
văzúte1 (din ~) loc. adv.
văzúte2 (pe ~) loc. adv.
vedeá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văd, 1 pl. vedém, 2 pl. vedéți, perf. s. 1 sg. văzúi; conj. prez. 3 să vádă; ger. văzấnd; part. văzút
văzút s. n. (pl. văzúte în loc. din, pe ~)
vedeá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văd, 1 pl. vedém, 2 pl. vedéți; conj. prez. 3 sg. și pl. vádă; ger. văzând; part. văzút
VĂZÚT adj. v. vizibil.
VĂZÚT adj. v. apreciat, considerat, prețuit, respectat, stimat.
VĂZÚT s. v. ochi, văz, vedere.
VEDEÁ vb. v. cunoaște, obține, pedepsi, pricepe, realiza, stăpâni, ști.
VEDEÁ vb. 1. a observa, a zări, (arg.) a gini. (Ce ~ la orizont?) 2. v. zări. 3. v. cuprinde. 4. a privi, a se uita, (Olt. și Ban.) a se zăuita. (Vino să ~ ce-am cumpărat.) 5. v. viziona. 6. v. apărea. 7. v. întâlni. 8. v. revedea. 9. v. observa. 10. v. cunoaște. 11. v. vizita. 12. v. constata. 13. v. pomeni. 14. v. apuca. 15. v. îngriji. 16. a se interesa, a se îngriji, a se ocupa, a se preocupa. (~ tu de asta.) 17. v. căuta. 18. a îngriji, (înv. și reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 19. a căuta, a încerca. (~ dacă poți să dezlegi problema.) 20. a cerceta, a examina. (Trebuie să ~ cum stau lucrurile.) 21. v. documenta. 22. v. considera. 23. a se considera, a se crede, a se închipui, a se socoti, (pop.) a se ține. (Se ~ inteligent.) 24. v. concepe. 25. v. imagina. 26. a (se) visa. (Se și ~ în fruntea unui regiment.) 27. v. obține. 28. v. primi.
VÉZI interj. v. iată!
Văzut ≠ invizibil, nevăzut
A se vedea ≠ a se pierde
A vedea ≠ a orbi
vedeá (-văd, văzút), vb.1. A percepe cu ajutorul văzului. – 2. A observa, a privi, a recunoaște. – 3. A vizita, a trata, a frecventa. – 4. A experimenta, a cerceta. – 5. A tatona, a sonda. – 6. A consulta un medic pe pacientul său. – 7. A fi judecată o cauză de către judecător. – 8. A se informa, a ancheta. – 9. A trata, a proba. – 10. A medita, a reflecta, a-și reaminti. – 11. A considera, a aprecia, a estima. – 12. A îngriji. – 13. (Cu prep. de) A se ocupa de, a nu se interesa decît de. – 14. (Arg.) A avea bani. – 15. (Refl.) A fi vizibil. – 16. (Refl.) A avea lumină, a fi ziuă. – 17. (Refl.) A se manifesta, a-și face apariția. – 18. (Refl.) A se afla, a se întîlni. – Mr. ved, vidzui, vidzută, videare; megl. ved, vizui, vizut; istr. vedu, vezut. Lat. vĭdēre (Pușcariu 1850; REW 9391), cf. vegl. vedar, it. vedere, prov. vezer, fr. voir, cat. veer, sp., port. ver. La pers. I văd, se zice și văz, prin analogie cu tu vezi, cf. crede, cădea etc. Expresia văzînd și făcînd pare traducea ngr. βλέποντας ϰαì ϰάνοντας. Der. văz, s. n. (organul vederii); vază, s. f. (vedere; considerație, reputație); văzător, adj. (care vede); atotvăzător, adj. (care vede tot, atribut al divinității); nevăzut, adj. (invizibil); vedeală s. f. (vedere; publicitate), cu suf. -eală, ca iveală < ivi, socoteală < socoti etc., poate cu influența sl. vidĕlo „lumina zilei” (Tiktin); vedera, vb. refl. (Trans., a lumina); vedere, s. f. (percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vizită; întrevedere; vizita unui holtei la casa fetei cu care vrea să se însoare; peisaj, panoramă; viziune, intenție, proiect; concepție, idee); vederos, adj. (arătos; considerabil, important, distins); revedea, vb. (a vedea din nou; a revizui), var. rară revedui, din fr. revoir și var. din germ. revidieren; revizui, vb. (a revedea, a cerceta din nou); revizor, s. m., din fr. réviseur; prevedea, vb. (a transpărea), probabil de la un lat. popular pervĭdēre (Drăganu, Dacor., V, 370); prevedea, vb., din fr. prévoir; prevăzător, adj. (prudent, precaut; econom); neprevăzător, adj. (imprudent); neprevăzut, adj. (imprevizibil); străvedea, vb. (a transpărea; a vedea în zare); străvăzător, adj. (transparent); întrevedea, vb. (a se zări; refl., a se întîlni, a vea o întrevedere), din fr. entrevoir.
VĂZÚT1 ~tă (~ți, ~te) 1) v. A VEDEA și A SE VEDEA.Pe ~te a) față de toți; b) ca să fie văzut. 2) Care este de vază; care se bucură de stimă, de considerație, de apreciere. /a vedea
A SE VEDEÁ se véde intranz. 1) A fi destulă lumină. Aici se vede bine. 2) A se afla (pe neașteptate) într-o anumită situație. S-a văzut scăpat de griji. /<lat. videre
A VEDEÁ văd 1. tranz. 1) (obiecte, lucruri etc.) A percepe prin văz. ~ bine.~ lumina zilei a se naște. ~ lumina tiparului a apărea de sub tipar. ~ lumina rampei a juca o piesă în fața publicului. 2) (persoane) A vizita sau a întâlni. Nu l-am văzut de mult.Să ne vedem sănătoși formulă de salut la despărțire. 3) (persoane, lucruri, obiecte etc.) A cerceta cu privirea; a privi. ~ ce se petrece în jur. 4) A fi martor la un eveniment. ~ multe în viață. 5) A-și da seama; a pricepe. ~ că e bolnav. 2. intranz. A avea grijă (de cineva sau de ceva). ~ de casă. /<lat. videre
văzut n. vedere: cu văzutul ce intâlniu? AL. ║ a. cu vază: e om văzut în partea locului CAR.
vedeà v. (activ) 1. a primi imaginile obiectelor prin organul ochilor: a vedea limpede; a vedea lumina, a se naște (un copil), a se publica (o carte); văzând cu ochii, într’un mod sensibil: crește văzând cu ochii; 2. a asista, a fi matur la: a vedea o bătălie; 3. a vizita: vino de mă vezi; 4. a-și da seama, a înțelege: văd eu unde vrei s’ajungi; vezi bine, așa, e, negreșit; 5. a judeca, a examina: vezi dacă e bine; 6. a băga de seamă: vezi să nu o pățești, ║ (neutru) a se ocupa, a îngriji de: a vedea de casă, de copii ║ (reciproc) 1. a fi văzut: a se vedea în oglindă; 2. a se vizita: ei se văd rar; 3. a se putea vedea: acest far se vede de departe; se vede că, pare că; 4. a avea aerul, a arăta: nu e așa prost cum se vede. [Lat. VIDERE].
vezibine adv. așa-i, negreșit, învederat. [V. vedeà].
văd (est) și văz (vest), văzut, a vedeá v. tr. (lat. vĭdére, it. vedére, pv. vezer, fr. voir, sp. pg. ver. – Văd, vezi, vede, vedem, vedețĭ, văd; să vadă). Percep (primesc imaginea lucrurilor) pin ajutoru ochilor: cînd deschizĭ ochiĭ, vezi, ĭar orbu nu vede de loc. Asist, îs matur: a vedea o bătălie. Apuc trăind: un bătrîn care văzuse sfîrșitu revoluțiuniĭ. Vizitez: mă duc să-mĭ văd prieteniĭ, bolnaviĭ (ca medic). Înțeleg, pricep, îmĭ daŭ samă: văd unde tinde acest discurs, unde vreĭ s’ajungĭ. Judec, apreciez, examinez: vezĭ dacă e bine așa! Observ, bag de samă: vezĭ să n’o pățeștĭ! A vedea lumina, a se naște (un copil), a fi publicat (o carte). A stat, a așteptat pînă n’a maĭ văzut bine (iron.), pînă s’a plictisit. Văzînd cu ochiĭ, așa în cît se observă foarte bine: acest copil, acest oraș crește văzînd cu ochiĭ. Oglinda vede bine, greșit îld. „oglinda arată bine”. V. intr. A-țĭ vedea de treabă, de casă, de copiĭ, a îngriji de trebile tale, de casă, de copiĭ. V. refl. Primesc din oglindă imaginea fețeĭ mele: cînd se văzu în oglindă, bolnavu constată că slăbise. Îs în vizită, vizitez: ne vedem des. Îs vizibil: Ceahlău, cînd e senin, se vede din Ĭașĭ. Par, arăt, am aeru: nu e așa de prost cum se vede. Se vede că, pe semne că, poate că: se vede că e bolnav dacă n’a venit. Vezĭ că pricina e că, pentru că: – De ce e dezordine în casa asta? – Vezĭ că nu toate muștele fac mĭere (adică „e stăpîna leneșă”).
2) văz v. tr. V. văd.
văzut s. v. OCHI. VĂZ. VEDERE.
văzut adj. v. APRECIAT. CONSIDERAT. PREȚUIT. RESPECTAT. STIMAT.
VĂZUT adj. vizibil. (Un obiectiv ~.)
vedea vb. v. CUNOAȘTE. OBȚINE. PEDEPSI. PRICEPE. REALIZA. STĂPÎNI. ȘTI.
VEDEA vb. 1. a observa, a zări, (arg.) a gini. (Ce ~ la orizont?) 2. a (se) zări. (Îl ~ venind spre noi; munții se ~ la orizont.) 3. a cuprinde, a prinde, (fig. ) a îmbrățișa. (Cît ~ cu ochii, cu privirea.) 4. a privi, a se uita, (Olt. și Ban.) a se zăuita. (Vino să ~ ce-am cumpărat.) 5. a privi, a urmări, a viziona. (A ~ un film la televizor.) 6. a apărea, a se arăta, a se ivi, a se zări, (italienism înv.) a spunta. (Nu se ~ cu săptămînile pe stradă.) 7. a (se) întîlni, (pop.) a (se) găsi, (înv. și reg.) a (se) întîmpina, a (se) tîlni. (Cînd v-ați ~ ultima oară?) 8. a se revedea. (Să ne ~ sănătoși.) 9. a observa, a percepe, a remarca, a reține, a sesiza, a zări, (înv.) a privi. (N-ai ~ nici o schimbare?) 10. a (se) cunoaște, a (se) observa, a (se) remarca. (Se ~ că ai fost tu aici.) 11. a (se) vizita. (Ne ~ în fiecare săptămînă.) 12. a constata, a observa, a remarca, a sesiza, (Mold., Transilv. și Ban.) a zăpsi. (A ~ că e supărată.) 13. a se afla, a se găsi, a se pomeni, a se trezi. (S-a ~ încolțit de creditori.) 14. a apuca, a prinde, a trăi. (Simțea că nu va mai ~ ziua de mîine.) 15. a căuta, a îngriji, (înv. și reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) cîștiga. (A ~ de toate ale casei.) 16. a se interesa, a se îngriji, a se ocupa, a se preocupa. (~ tu de asta.) 17. a îngriji, (înv. și reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 18. a căuta, a încerca. (~ dacă poți să dezlegi problema.) 19. a cerceta, a examina. (Trebuie să ~ cum stau lucrurile.) 20. a cerceta, a se documenta, a se informa, a studia, (înv.) a se pliroforisi. (~ dacă nu s-a mai scris despre asta.) 21. a considera, a crede, a găsi, a socoti. (Această circumstanță o ~ de bun augur.) 22. a se considera, a se crede, a se închipui, a se socoti, (pop.) a se ține. (Se ~ inteligent.) 23. a concepe, a gîndi, a-și imagina, a-și închipui. (Cum ~ tu realizarea acestui lucru?) 24. a-și imagina, a-și închipui, a-și înfățișa, a-și reprezenta, (înv.) a-și figura. (Cum o ~ tu pe ea?) 25. a (se) visa. (Se și ~ în fruntea unui regiment.) 26. a căpăta, a obține, a primi, a scoate. (Nu mai ~ un ban de la el.) 27. a încasa, a primi. (N-am ~ chiria de la el de un an.)
VEZI interj. iată!, uite!, (pop.) ia!, iacă!, ian!, (înv. și reg.) ni!, (Mold. și Bucov.) inga! (~!, se apropie de noi.)[1]
MIRABILE DICTU (VISU) (lat.) e minunat de spus (de văzut) – Un spectacol (o întâmplare) mirabile dictu (visu).
OCULOS HABENT ET NON VIDENT (lat.) au ochi și nu văd – „Oculos habent et non videbunt. Quid habet aures audiendi audiat” („Au ochi și vor vedea. Cine nu are urechi de auzit să audă”). Cuvinte care se găsesc de mai multe ori în Evanghelie (Matei, 13, 14; Luca 8, 10; Ioan, 12, 40 ș.a.) urmând parabolele lui Iisus. Se folosesc pentru a avertiza pe cineva că trebuie să țină seama de un sfat.
SENATUS INTELLEGIT, CONSUL VIDET, HIC TAMEN VIVIT (lat.) senatul înțelege, consulul vede și totuși acesta trăiește – Cicero, „In Catilinam”, I, 1, 2. Expresia unei mari indignări împotriva unei stări de lucruri scandaloase, binecunoscută de toți, dar care nu este curmată.
SUNT LACRIMAE RERUM (lat.) ai de ce vărsa lacrimi (pentru lucrurile pe care le vezi) – Vergiliu, „Eneida”, I, 462. Exclamația lui Enea, care vede în Cartagina un șir de tablouri din Războiul troian.
VEDI NAPOLI, E POI MUORI! (it.) să vezi Napoli, apoi poți să mori – Proverb prin care se exprimă admirația față de frumusețea orașului și a golfului.
VENI, VIDI, VICI (lat.) am venit, am văzut, am învins – Conținutul lapidar al scrisorii prin care Cezar vestea Senatului biruința sa rapidă de la Zela asupra lui Pharnaces, regele Pontului. Expresia unui succes fulgerător.
VIDEO MELIORA PROBOQUE, DETERIORA SEQUOR (lat.) văd pe cele bune și le aprob, dar urmez pe cele rele – Ovidiu, „Metamorphoseon libri”, VII, 20-21. Mărturisirea Medeii, care, deși înțelege rațional ce cale trebuie să urmeze, se lasă împinsă de pasiuni în direcția contrară.
a (nu) fi văzut cu ochi buni de către cineva expr. a (nu) avea parte de încrederea sau bunăvoința cuiva.
a aștepta să vadă dincotro bate vântul expr. a fi prudent, a sta în expectativă
a nu vedea bine (pe cineva) expr. a nu prevedea că o anumită persoană va avea necazuri.
a nu vedea mai departe de lungul nasului expr. 1. a fi limitat, a avea vederi înguste. 2. a fi lipsit de imaginație.
a nu vedea pădurea din cauza / din pricina copacilor expr. a da o importanță exagerată detaliilor în detrimentul ansamblului.
a nu-și vedea capul de treabă expr. a fi foarte ocupat.
a nu-și vedea lungul nasului expr. 1. a nu-și da seama de ce e în stare să facă cu propriile puteri. 2. a fi îngâmfat / infatuat; a fi obraznic.
a vedea dincotro bate vântul expr. a intui evoluția evenimentelor.
a vedea lucrurile în negru expr. a fi pesimist.
a vedea lucrurile în roz expr. a fi (exagerat de) optimist.
a vedea lumina tiparului expr. a fi tipărit, a fi editat.
a vedea lumina zilei expr. a se naște.
a vedea material / lovele expr. (intl.) a avea bani.
a vedea moartea cu ochii expr. a fi la un pas de moarte, a trece pe lângă moarte, a scăpa de moarte (dintr-un accident, o boală etc.).
a vedea paiul din ochiul altuia și a nu vedea bârna din ochiul tău expr. a manifesta o exigență / o severitate exagerată față de alții și a fi prea indulgent cu propria persoană; a critica aspru neajunsurile mărunte ale cuiva, trecând cu vederea propriile lipsuri.
a vedea pe dracul / pe naiba expr. a avea necazuri mari.
a vedea roșu înaintea ochilor expr. 1. a se înfuria, a se enerva foarte tare. 2. (la fotbal) a primi cartonaș roșu, a fi eliminat din joc.
a-l vedea pe ăl-de-Sus expr. (pop.) 1. a muri. 2. a avea necazuri mari.
a-și vedea de sărăcie expr. a-și vedea de treabă, a nu se amesteca.
a-și vedea visul cu ochii expr. a i se împlini (cuiva) o mare dorință.
cum te văd și cum mă vezi expr. evident, sigur.
vedea-te-aș ca berea! expr. (adol. – folosită ca blestem) vedea-te-aș galben! / cu spume și rece!
vezi că-ți pute curu’! expr. (adol., vulg.) minți!

văzut dex

Intrare: văzut (adj.)
văzut 1 adj. adjectiv
Intrare: vedea
văzum învechit
vedea verb grupa a II-a conjugarea a VIII-a
Intrare: văzut (s.n.)
văzut 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular