VĂSUȘÓR, văsușoare, s. n. (Rar) Văsuleț. – Vas + suf. -ușor.

VĂSUȘÓR, văsușoare, s. n. Diminutiv al lui vas; văscior, văsuleț, văsuț. – Vas + suf. -ușor.

VĂSUȘÓR, văsușoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui vas.

văsușór (reg., rar) s. n., pl. văsușoáre

văsușór s. n., pl. văsușoáre

VĂSUȘÓR s. (rar) văscior, văsuleț, văsuț. (Un ~ de lut.)

VĂSUȘOR s. (rar) văscior, văsuleț. văsuț. (Un ~ de lut.)