VĂRZUÍ, vărzuiesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A rupe, a zdrențui, a degrada o carte, un caiet etc. – Varză + suf. -ui.

VĂRZUÍT, -Ă, vărzuiți, -te, adj. (Fam.; despre cărți, caiete etc.) Rupt, zdrențuit, degradat. – V. vărzui.

VĂRZUÍ, vărzuiesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A rupe, a zdrențui, a degrada, a face ferfeniță o carte, un caiet etc. – varză + suf. -ui.

VĂRZUÍT, -Ă, vărzuiți, -te, adj. (Fam.; despre cărți, caiete etc.) Rupt, zdrențuit, degradat. – V. vărzui.

VĂRZUÍ, vărzuiesc, vb. IV. (Familiar) 1. Tranz. A rupe (cărți, caiete), a zdrențui, a face ferfeniță. 2. Refl. A umbla mult de colo pînă colo; a mișuna, a forfoti. Un om și o femeie care umblau forfotind prin lumea ce se tot vărzuia încoace și încolo. La TDRG.

VĂRZUÍT, -Ă, vărzuiți, -te, adj. (Familiar, despre cărți, caiete) Rupt, zdrențuit, făcut ferfeniță. Cotrobăia să descopere... cărțile și caietele vărzuite ale elevului. PETRESCU, O. P. II 77.

vărzuí (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. varzuiésc, imperf. 3 sg. vărzuiá; conj. prez. 3 să vărzuiáscă

vărzuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vărzuiésc, imperf. 3 sg. vărzuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. vărzuiáscă

VĂRZUÍ vb. v. agita, colcăi, destrăma, ferfeniți, foi, forfoti, frământa, furnica, hărtăni, împrăștia, mișui, mișuna, risipi, roi, rupe, sfâșia, spulbera, viermui, zdrențui.

vărzui vb. v. AGITA. COLCĂI. DESTRĂMA. FERFENIȚI. FOI. FORFOTI. FRĂMÎNTA. FURNICA. HĂRTĂNI. ÎMPRĂȘTIA. MIȘUI. MIȘUNA. RISIPI. ROI. RUPE. SFÎȘIA. SPULBERA. VIERMUI. ZDRENȚUI.

vărzui, vărzuiesc v. r. (tox.) a fi consumator înrăit de narcotice, a se droga excesiv.

vărzuit, -ă, vărzuiți, -te adj. (tox.) care consumă narcotice în cantități mari, dependent de droguri.