vărgat definitie

18 definiții pentru vărgat

VĂRGÁ, vărghez, vb. I. Tranz. A face dungi. – Din vărgat (derivat regresiv).
VĂRGÁT, -Ă, vărgați, -te, adj. Cu dungi, cu vărgi; dungat. – Vargă + suf. -at.
VĂRGÁ, vărghez, vb. I. Tranz. A face dungi. – Din vărgat (derivat regresiv).
VĂRGÁT, -Ă, vărgați, -te, adj. Cu dungi, cu vărgi; dungat. – Vargă + suf. -at
VĂRGÁ, vărghez, vb. I. Tranz. A face dungi, vărgi. Întorceau privirile... asupra cîmpiei vărgate cu dîre de zăpadă netopită. DUMITRIU, B. P. 5.
VĂRGÁT, -Ă, vărgați, -te, adj. Cu dungi, cu vărgi, vîrstat. Era cu un domn în haine castanii vărgate. C. PETRESCU, Î. I 12.
vărgá (a ~) vb., ind. prez. 3 vărgheáză
vărgá vb., ind. prez. 1 sg. vărghéz, 3 sg. și pl. vărgheáză
ȘOFRAN-VĂRGÁT s. v. brândușă.
VĂRGÁ vb. a dunga, a tărca, (pop.) a învârsta, (reg.) a vârsta. (A ~ un material textil.)
VĂRGÁT adj. bălțat, dungat, tărcat, (rar) zebrat, (pop.) învârstat, pestriț, vârstat, (reg.) vârcat, (prin Ban., Transilv. și Olt.) șergat. (Un material textil ~.)
A VĂRGÁ ~ghéz tranz. A face dungi; a dunga. /Din vărgat
VĂRGÁT ~tă (~ți, ~te) Care are dungi; cu dungi; dungat; vârstat. /vargă + suf. ~at
vărgat a. cu vergi sau dungi: rochie vărgată. [Lat. VIRGATUS].
vărgát, -ă adj. (d. vargă). Dungat: tigru și zebru îs vărgațĭ, haĭne vărgate. – Și înv- (vest).
șofran-vărgat s. v. BRÎNDUȘĂ.
VĂRGA vb. a dunga, a tărca, (pop.) a învîrsta, (reg.) a vîrsta. (A ~ un material textil.)
VĂRGAT adj. bălțat, dungat, tărcat, (rar) zebrat, (pop.) învîrstat, pestriț, vîrstat, (reg.) vîrcat, (prin Ban., Transilv. și Olt.) șergat. (Un material textil ~.)

vărgat dex

Intrare: vărga
vărga conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: vărgat
vărgat adjectiv
Intrare: șofran-vărgat
șofran-vărgat substantiv masculin (numai) singular