Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru v─âl

V─éL, v─âluri, s. n. 1. (Adesea fig.) Bucat─â de ╚Ťes─âtur─â fin─â, de obicei transparent─â, pe care ╚Öi-o pun femeile pe cap sau cu care ├«╚Öi ├«nv─âluie corpul ori o parte a lui. ÔŚŐ Expr. A i se pune (sau a i se lua cuiva) un v─âl (de) pe ochi = a ├«nceta (sau a ├«ncepe) s─â vad─â, s─â judece limpede, s─â ├«n╚Ťeleag─â ceva. 2. (Anat.; ├«n sintagma) V─âlul palatului = por╚Ťiunea muscular─â care continu─â, ├«n partea posterioar─â a cavit─â╚Ťii bucale, palatul tare (dur) ╚Öi care se termin─â cu omu╚Öorul. 3. (Bot.; ├«n compusul) V─âlul-miresei = plant─â erbacee anual─â, mic─â, cu flori lineare (Gypsophila muralis). ÔÇô Din lat. velum. Cf. fr. voile.
V─éL, v─âluri, s. n. 1. (Adesea fig.) Bucat─â de ╚Ťes─âtur─â fin─â, de obicei transparent─â, pe care ╚Öi-o pun femeile pe cap sau cu care ├«╚Öi ├«nv─âluie corpul ori o parte a lui. ÔŚŐ Expr. A i se pune (sau a i se lua cuiva) un v─âl (de) pe ochi = a ├«nceta (sau a ├«ncepe) s─â vad─â, s─â judece limpede, s─â ├«n╚Ťeleag─â ceva. 2. (Anat.; ├«n sintagma) V─âlul palatului = por╚Ťiunea muscular─â care continu─â, ├«n partea posterioar─â a cavit─â╚Ťii bucale, palatul tare (dur) ╚Öi care se termin─â cu omu╚Öorul. 3. (Bot.; ├«n compusul) V─âlul-miresei = plant─â erbacee anual─â, mic─â, cu flori lineare (Gypsophila muralis). ÔÇô Din lat. velum. Cf. fr. voile.
V─éL, v─âluri, s. n. 1. ╚Ües─âtur─â u╚Öoar─â cu care femeile ├«╚Öi acoper─â capul, l─âs├«nd-o s─â at├«rne pe spate sau pe fa╚Ť─â. S─â-╚Ťi desprind din cre╚Ötet v─âlul, S─â-l ridic de pe obraz. EMINESCU, O. I 75. Femeile s├«nt ├«nvelite cu mantile albe; pe cap poart─â un v─âl alb ╚Öi pe figur─â un alt v─âl ├«nchis, des. prin care v─âd f─âr─â s─â fie v─âzute. BOLINTINEANU, O. 289. ÔŚŐ Fig. Un v─âl u╚Öor de aburi r─ât─âcea ├«n v─âi. GALACTION, O. I 101. De sus z─âpada c─âdea ├«ntr-un v─âl u╚Öor. DUN─éREANU, CH. 76. ÔŚŐ Expr. A i se pune cuiva un v─âl pe ochi (sau pe frunte) sau a i se lua (sau a-i c─âdea) cuiva un v─âl de pe ochi (sau de pe frunte) = a-╚Öi pierde (sau a-╚Öi rec─âp─âta) senin─âtatea, vioiciunea; a ├«nceta (sau a ├«ncepe) s─â vad─â, s─â ├«n╚Ťeleag─â, s─â judece limpede. C├«nd Tudor intr─â ├«n satul str─âmo╚Öilor lui, la ╚śoim─âre╚Öti, parc─â i se lu─â un v─âl de pe frunte. SADOVEANU, O. VII 59. ├Än clipa urm─âtoare ├«i c─âzu v─âlul de pe ochi. REBREANU, R. II 203. ÔÖŽ ╚Ües─âtur─â u╚Öoar─â care acoper─â ╚Öi ├«nv─âluie corpul; ve╚Öm├«nt larg, diafan. V─âzui pieptul t─âu t├«n─âr b─ât├«nd de turburare, Subt v─âlul ce s─âlta. ALEXANDRESCU, M. 121. 2. Fig. Tot ceea ce se ├«ntinde, coboar─â, se las─â peste ceva, acoperind, ascunz├«nd privirilor. M─ân─âstirea neagr─â, ca-ntr-un v─âl de t─âcere ╚Öi m├«hnire, ├«╚Öi ridica ├«n cer. turnurile chiar l├«ng─â noi. SADOVEANU, O. VII 229. Coboar─â-╚Ťi, iarn─â alb─â, v─âlul magic. CAZIMIR, L. U. 38. Bogat─â ├«n ├«ntinderi st─â lumea-n promoroac─â, Ce sate ╚Öi c├«mpie c-un luciu v─âl ├«mbrac─â. EMINESCU, O. I 69. 3. (Anat.; ├«n expr.) V─âlul palatului = membran─â care acoper─â cerul gurii, prelungindu-se spre faringe ╚Öi desp─âr╚Ťind cavitatea nazal─â de cea bucal─â. ÔÇô Pl. ╚Öi: (neobi╚Önuit) v─âle (ODOBESCU, S. I 385).
văl s. n., pl. vắluri
v─âl s. n., (╚Ťes─âturi) pl. v─âluri
v─âlul-mir├ęsei (bot.) s. n.
V─éL s. 1. v. voal. 2. (ANAT.) v─âl palatin = palat moale, v─âlul palatului; v─âlul palatului v. v─âl palatin.
V─éL s.n. 1. Bucat─â de p├ónz─â fin─â ╚Öi transparent─â cu care-╚Öi acoper─â femeile capul. 2. ╚śal, broboad─â. ÔŚŐ A(-╚Öi) lua v─âlul = a se c─âlug─âri. 3. V─âlul palatului = membrana care desparte cavitatea bucal─â de cea nazal─â, acoperind cerul gurii ╚Öi prelungindu-se p├ón─â spre faringe. [Pl. -luri. / < lat. velum, cf. fr. voile, it. velo].
V─éL s. n. 1. bucat─â de p├ónz─â fin─â ╚Öi transparent─â cu care-╚Öi acoper─â femeile capul. 2. ╚Öal, broboad─â. ÔÖŽ a(-╚Öi) lua ┼şl = a se c─âlug─âri. 3. ┼şl palatului = membrana care desparte cavitatea bucal─â de cea nazal─â, acoperind cerul gurii. (< lat. velum)
v─âl (-luri), s. n. ÔÇô Bucat─â de ╚Ťes─âtur─â fin─â, transparent─â. Lat. v─ôlum (sec. XIX) sau it. velo. Cf. vela.
V─éL ~uri n. 1) Bucat─â de ╚Ťes─âtur─â transparent─â folosit─â de femei pentru a-╚Öi acoperi fa╚Ťa sau capul; voal. ÔŚŐ A i se pune (cuiva) un ~ pe ochi (sau pe frunte) sau a i se lua (a-i c─âdea (cuiva) un ~ de pe ochi (sau de pe frunte) a ├«nceta (sau a ├«ncepe) s─â ├«n╚Ťeleag─â ╚Öi s─â vad─â lucrurile clar, limpede. 2) anat. ~ul palatului (sau ~ul palatin) por╚Ťiune muscular─â care continu─â, ├«n partea posterioar─â a cavit─â╚Ťii bucale, palatul tare ╚Öi se termin─â cu o prelungire numit─â uvul─â. /<lat. velum
v─âl n. 1. bucat─â de p├ónz─â sau stof─â ce serv─â a acoperi, a ascunde, a proteja; 2. bucat─â de stof─â foarte u╚Öoar─â cu care femeile ├«╚Öi acop─âr fa╚Ťa, capul; 3. fig. ceea ce ascunde, ce ├«mpiedec─â a cunoa╚Öte: un v─âl des ne ascunde secretele naturei; 4. aparen╚Ť─â, pretext: sub v─âlul amicie. [Lat. VELUM].
*v─âl n., pl. ur─ş (neol. d. lat. velum; it. velo, fr. voile. V. vel─â, re-velez). Bucat─â de p├«nz─â pus─â peste ceva ca s─â acopere sa┼ş s─â ascund─â. Un fel de ╚Ťes─âtur─â foarte sup╚Ťire cu care cocoanele ├«╚Ö─ş acopere une-or─ş fa╚Ťa c├«nd umbl─â pe strad─â (ob. numit voal). Fig. Ce─şa ce ascunde ceva: un v─âl des ne ascunde secretele naturi─ş. Aparen╚Ť─â, pretext: supt v─âlu amici╚Ťii─ş. Anat. V─âlu palatin, membran─â care separ─â nasu de gur─â (V. velar). ÔÇô ╚śi vol (Suc.), un v─âl sup╚Ťire al mirese─ş pus peste h├│bot. V. g─şulg─ş, flud─â, pocrov─â╚Ť, r─âspetie.
vol, V. v─âl.
vß║»lul-mir├ęsei s. n.
V─éL s. voal, (reg.) hobot, procov, sovon, tulbent, zaimf, (prin Transilv. ╚Öi Bucov.) bal╚Ť, (Transilv.) ╚Ölaier. (~ de mireas─â.)
V─éL tulburare de vedere ├«nso╚Ťit─â ╚Öi de alte simptome ├«n cursul unor evolu╚Ťii cu o aeronav─â care solicit─â organismul uman la acceler─âri pozitive sau negative. V─âlul cenu╚Öiu, ├«ncepe s─â se manifeste la valor de 3-4 G, c├ómpul vizual se restr├ónge prin pierderea vederii periferice, aparatura de bord fiind perceput─â ca prin cea╚Ť─â. V─âlul negru apare la 4-5 G ╚Öi poate persista p├ón─â la 5 secunde dup─â ├«ncetarea ac╚Ťiunii for╚Ťei de iner╚Ťie, fiind ├«nso╚Ťit la peste 5 G de pierderea cuno╚Ötin╚Ťei p├ón─â la 15 secunde, iar dup─â revenire put├ónd persista o dezorientare complet─â p├ón─â la 60 secunde, prezent├ónd un handicap major pentru pilot. V─âlul ro╚Öu apare la valori de 2-3 G negativ, fiind ├«nso╚Ťit de cefalee puternic─â, senza╚Ťia c─â ochii ies din orbite, dup─â 4 G negativ ├«ncep├ónd s─â apar─â confuzia mintal─â ╚Öi dezorientarea. Coordonarea motorie este perturbat─â circa 15 minute dup─â ├«ncetarea ac╚Ťiunii accelera╚Ťiei negative. Fenomenul este datorat congestiei cerebrale intense, s├óngele p─âr─âsind membranele inferioare ╚Öi abdominale este dirijat spre cap, cresc├ónd presiunea intra cranian─â.
a i se lua un văl de pe ochi expr. a începe să vadă / să judece limpede.
a i se pune un văl pe ochi expr. a înceta să vadă / să judece limpede.

V─âl dex online | sinonim

V─âl definitie

Intrare: v─âl
văl 2 pl. -e substantiv neutru neobișnuit
v─âl 1 pl. -uri substantiv neutru
Intrare: v─âlul-miresei
v─âlul-miresei (numai) singular substantiv neutru articulat