14 definiții pentru văcsuire
VĂCSUÍ, văcsuiesc,
vb. IV.
Tranz. A unge încălțămintea cu vacs (sau cu cremă de ghete) și a o lustrui. –
Vacs +
suf. -ui.
VĂCSUÍRE, văcsuiri,
s. f. Acțiunea de a văcsui. –
V. văcsui. VĂCSUÍ, văcsuiesc,
vb. IV.
Tranz. A unge încălțămintea cu vacs (sau cu cremă de ghete) și a o lustrui. –
Vacs +
suf. -ui.
VĂCSUÍRE s. f. Acțiunea de a văcsui. –
V. văcsui. VĂCSUÍ, văcsuiesc,
vb. IV.
Tranz. A unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui. Echipajul își văcsuia cizmele. TUDORAN, P. 332. Își coase singur nasturii și-și văcsuiește singur pantofii. PAS, Z. I 98, Vezi de-ți inai văcsuiește ghetele, mai perie-te nițel. ANGHEL-IOSIF, C. L. 148.
văcsuí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. văcsuiésc,
imperf. 3
sg. văcsuiá
conj. prez. 3 să văcsuiáscă
văcsuíre s. f.,
g.-d. art. văcsuírii;
pl. văcsuíri
văcsuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văcsuiésc, imperf. 3 sg. văcsuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. văcsuiáscă văcsuíre s. f., g.-d. art. văcsuírii VĂCSUÍRE s. v. lustruire. A VĂCSUÍ ~iésc tranz. (în special încălțăminte din piele) A da cu vacs (pentru a face lustru). /vacs + suf. ~ui VĂCSUI vb. a face, a lustrui, (Bucov.) a puțui, (prin Transilv. șl nordul Munt.) a puțului. (A ~ cuiva încălțămintea.) VĂCSUIRE s. lustruire, lustruit. (~ pantofilor.) Văcsuire dex online | sinonim
Văcsuire definitie
Intrare: văcsui
văcsui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
Intrare: văcsuire
văcsuire substantiv feminin