văcsui definitie

8 definiții pentru văcsui

VĂCSUÍ, văcsuiesc, vb. IV. Tranz. A unge încălțămintea cu vacs (sau cu cremă de ghete) și a o lustrui. – Vacs + suf. -ui.
VĂCSUÍ, văcsuiesc, vb. IV. Tranz. A unge încălțămintea cu vacs (sau cu cremă de ghete) și a o lustrui. – Vacs + suf. -ui.
VĂCSUÍ, văcsuiesc, vb. IV. Tranz. A unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui. Echipajul își văcsuia cizmele. TUDORAN, P. 332. Își coase singur nasturii și-și văcsuiește singur pantofii. PAS, Z. I 98, Vezi de-ți inai văcsuiește ghetele, mai perie-te nițel. ANGHEL-IOSIF, C. L. 148.
văcsuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văcsuiésc, imperf. 3 sg. văcsuiá conj. prez. 3 să văcsuiáscă
văcsuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văcsuiésc, imperf. 3 sg. văcsuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. văcsuiáscă
VĂCSUÍ vb. v. lustrui.
A VĂCSUÍ ~iésc tranz. (în special încălțăminte din piele) A da cu vacs (pentru a face lustru). /vacs + suf. ~ui
VĂCSUI vb. a face, a lustrui, (Bucov.) a puțui, (prin Transilv. șl nordul Munt.) a puțului. (A ~ cuiva încălțămintea.)

văcsui dex

Intrare: văcsui
văcsui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv