vârfuleț definitie

7 definiții pentru vârfuleț

VÂRFULÉȚ, vârfulețe, s. n. Diminutiv al lui vârf; vârfuț, vârfușor; capăt, extremitate (mică). – Vârf + suf. -uleț.
VÂRFULÉȚ, vârfulețe, s. n. Diminutiv al lui vârf; vârfuț, vârfușor; capăt, extremitate (mică). – Vârf + suf. -uleț.
VÎRFULÉȚ, vîrfulețe, s. n. Diminutiv al lui vîrf; capăt, extremitate. Am o nuia, înconjurai lumea cu ea, Și mai rămase-un vîrfuleț Și făcui și un coteț (Gîndul). GOROVEI, C. 170.
vârfuléț s. n., pl. vârfuléțe
vârfuléț s. n., pl. vârfuléțe
VÂRFULÉȚ s. (GEOGR.) pisculeț, piscușor, vârfușor, (reg.) piscotei.
VÎRFULEȚ s. (GEOGR.) pisculeț, piscușor, vîrfușor, (reg.) piscotei.

vârfuleț dex

Intrare: vârfuleț
vârfuleț substantiv neutru